Obiceiul folosirii unui nume personal acordat in perioada de inceput a vietii a aparut in Europa (si ceva mai tarziu in America) in perioada Baptismului. Acest nume personal era denumit simplu nume sau numele Christian (numele de botez). Deoarece multi oameni primeau acelasi nume, au inceput sa fie folosite si numele de familie, cunoscute si ca "last name". Astfel numele complet al unei persoane este de forma "numele dat" + "numele de familie". Exista si exceptii de la ceasta regula : in China sau Ungaria primul este "numele de familie" urmat de "nume dat". in Statele unite si Canada se mai practica acordarea unui al doilea nume. De obicei se folosea numele de familie al femeilor maritate sau alte nume fara legatura. in Europa practica acordarii unui al doilea nume este mai putin raspandita.

Alegerea numelui este de obicei un proces complicat in care pe langa parinti se implica si restul familiei de la bunici, matusi si chiar prieteni apropriati, proces care incepe de obicei inainte de a se cunoaste sexul copilului. Astfel se fac liste de nume preferate si liste de nume excluse.

Numele care nu au o semnificatie, pot totusi sa aiba asociatii. De exemplu numele de Maria sau Andrei nu au un inteles propriu, dar sunt numele unor sfinti importanti in religia Crestina si in consecinta sunt folosite frecvent. Se mai folosesc si nume care semnifica calitati, prestigiu sau pur si simplu marci de fashion sau celebritati.

Chiar daca numele de botez nu poate garanta succesul in viata al copilului, un nume gresit ales ii poate dauna sau chiar genera complexe. De aceea va prezentam cateva reguli bune de urmat atunci cand alegeti numele copilului:

Luati in considerare atunci cand alegeti numele copilului forma fonetica a numelui dat impreuna cu numele de familie (adica "sa sune bine"). in cazul fetelor care vor schimba numele de familie se poate merge chiar mai departe, si se pot evita numele care pot forma combinatii ciudate cu alte nume de familie.

Evitati numele "copilaresti". Chiar daca astfel de nume suna bine atunci cand copilul este mic, in timp copiii cresc iar atunci cand devin adulti sar putea ca aceste nume sa nu mai sune la fel de "dulce".

Nu alegeti nume care nu va plac. Chiar daca prietenii sau membrii familiei insista asupra anumitor nume pe care ei le considera perfecte, nu va lasati convinsi sa le acceptati daca voua nu va plac sau va aduc aminte de persoane pe care nu le placeti. De asemenea nu renuntati la nume care va plac pentru ca nu sunt pe gustul prietenilor sau familiei.

Evitati sa alegeti nume de celebritati care pot devenii brusc nepopulare. Oricand un scandal sexual sau legat de droguri poate transforma o vedeta intr-o persoana de toata jena (aici evident intra si politicienii).

Nu alegeti nume care sunt greu de pronuntat sau greu de scris. Numele greu de scris pot genera tot felul de incurcaturi administrative atunci cand sunt scrise gresit pe diverse acte, iar cele greu de pronuntat dau si ele nastere la tot felul de incurcaturi.

Ideea ca numele noastre se impletesc cu destinele noastre merge departe inapoi in timp, cel putin pana la cartea Genezei din Biblie, cand Avram si-a schimbat numele in Avraam, ceea ce inseamna in ebraica „tata al multimilor”.

In ultimii ani, cercetarile de psihologie sociala au legat numele oamenilor de decizilie pe care le iau atunci cand aleg cu cine se casatoreasca, pe ce strada sa traiasca si ce fac pentru a trai – toate bazate pe modul in care asemanarea numelui a fost facuta cu numele propriei persoane.

Dar cercetatorul Uri Simonsohn de la Universitatea din Pennsylvania starneste controverse prin studiul asupra importantei numelor noastre in luarea unei decizii importante in viata. Simonsohn a examinat daca oamenii sunt susceptibili de a alege locul lor de munca, bazandu-se pe cat de similar este numele companiei, comparativ cu numele propriu.

Studiul publicat intr-un numar al revistei Psychological Science, se bazeaza pe un esantion de 438000 de americani care au donat pentru campaniile politice in anul 2004. In paralel, a fost realizat un studiu similar in Belgia, care a inclus un esantion de aproximativ o treime din populatie, si a gasit persoane care erau reprezentate in mediul de afaceri de 13 la suta, unde primele trei litere din nume, se regasesc in propriile lor nume. (Datele brute din Belgia nu au fost disponibile pentru noul studiu.)

Un exemplu specific Romaniei este terminatia in "escu" a numelor celor care detinut functia de presedinte al Romaniei.

Dupa studierea persoanelor care lucreaza la companii cu nume asemanatoare cu numele lor sau cu nume asemanatoare cu membrii apropiati din familie, (ceea ce este obisnuit in firmele de avocatura si in alte intreprinderi) efectele de similaritate ale numelui par sa dispara.

Privind studiile care au descoperit o legatura intre nume si locul de munca, “ei au gasit o cauzalitate inversa, mai degraba decat o anumita atractie catre nume, care sunt similare cu numele tau”.

Dar cercetarile lui Simonsohn au fost contrazise de Frederik Anseel, un profesor de psihologie industriala si organizationala la Universitatea din Ghent si coautor al studiului belgian.

"Nu suntem de acord intru totul cu punctele de vedere ale lui Simonsohn conform carora, potentialele confuzii elimina efectul nume - litera", a declarat Anseel revistei LiveScience. Anseel a scris si un raspuns catre Psychological Science.

Diferentele culturale ar putea sa explice discrepanta. Simonhons puncteaza pe posibilitatea ca un mare procentaj al americanilor pot sa inceapa propria lor afacere. (Ar fi dificila, o comparație directă cu studiul lui Simonsohn, noteaza Anseel, pentru ca donatiile politice similare sunt ilegale in Belgia.) Anseel a spus, ca, cu toate acestea, efectul numelor similare in decizii a fost gasit in mai multe tari din intreaga lume.

Anseel a spus ca in articolul deschis al lui Simonsohn "efectul devine mai putin puternic," in propriile activitati de cercetare, dar inca persista.

Jean Twenge, un profesor de psihologie la Universitatea de Stat din San Diego, a fost sceptic asupra faptului ca studiul lui Simonsohn semnifica faptul ca oamenii nu au o afinitate pentru companii, cu numele, cum ar fi cele ale lor.

„Acesta nu este reprezentativ pentru populatie in niciun mod, fel sau forma", a declarat Twenge referitor la eaantion, explicand ca oamenii implicați, fiind donatori politici, au fost probabil mai bogati si cel mai probabil aveau propriile afaceri. "Acest lucru se intampla sa fie o variabila care afecteaza variabilele pe care el le analizeaza."

Studii anterioare au descoperit o afinitate pentru nume, similare in mai multe domenii. De exemplu, mai multi medici stomatologi sunt numiti Dennis, decat ceea ce ar fi de asteptat in mod normal. (Desi, Andrew Gelman, director al Centrului de Statistica Aplicata de la Universitatea Columbia, a remarcat faptul ca doar o parte mica dintre dentisti poarta numele de Denis).

Intr-un studiu anterior, Simonsohn a criticat unele dintre aceste studii, inclusiv a criticat ideea conform careia, oamenii isi aleg jumatatea cu nume similare. Studiile lui Simonsohn sugereaza ca similitudinea numelor sotilor este probabil datorata etniei. Sotii cu nume asemanatoare, a spus el, par a avea o etnie similara si un trecut la fel; printre persoane de aceeasi etnie, persoanele cu nume mai asemenatoare nu au fost foarte norocoase sa se casatoreasca.

„Sunt deschis la asta cu siguranta”, spune Simonsohn la ideea similitatii numelor, adaugand ‚” daca cineva imi spune ca baza unei decizii importante este numele, as fi sceptic. Ai nevoie de mai multe dovezi pentru a face asta.”

Dar Simonsohn, nu a respins complet posibilitatea legaturii intre numele noastre si deciziile.

El a spus ca, cele mai convigatoare studii pe care le-a vazut, au venit in studiul Universitatii Michigan, din 2008, care aratau ca oamenii erau mai predispusi sa doneze dupa trecerea unui uragan, daca initiala numelor lor incepea cu numele uraganului. De exemplu, daca numele tau era Rachel, ar fi mult mai posibil sa donezi in cadrul unei organizatii de caritate, pentru uraganul Rita. (Studiul in sine incepe cu povestea unei femei pe nume Katrina ce vindea limonada pentru a strange bani in urma uraganului Katrina.)

„Asta are sens - aceasta este o decizie pentru care oamenii sunt aproape indiferenti,” a spus Simonsohn, referindu-se la multitudinea de fapte bune, unde oamenii puteau dona bani. Dar Simonsohn a spus ca scepticismul sau aparut atunci cand deciziile sunt mai mari - cand ar putea avea o importanta majora determinandu-i pe oameni sa ia o decizie peste o alta. De exemplu, este putin probabil ca oamenii sa isi modifice optiunile privind cariera pentru 100 sau 1000 de dolari, a spus el.

Deci in cazul ideii ca luam decizii in mod inconstient - si uneori, aparent stupid, motivele pot fi disconfortante.

„Ne gandim, ca este important sa consideram ca oamenii nu fac mereu alegeri rationale, pentru deciziile importante din vietile lor”, a spus Anseel. „Ne place sa gandim despre noi insine, ca fiinte rationale, facand o evaluare deliberata de argumente pro si contra, cand alegem un loc de munca, dar cuatarile noastre, arata ca alti factori pot sa intre in joc, fara ca noi sa constientiam acest lucru.”