A fost odată ca niciodată... că de n-ar fi, nu s-ar mai povesti. O lume a poveştilor cu zâne şi eroi, balauri şi feţi - frumoşi. În fiecare vineri, Începând cu 15 octombrie, Jurnalul National îţi aduce “Basmele românilor”. O colecţie nemuritoare! O colecţie pentru biblioteca familiei tale. 10 volume cu toate basmele povestite şi nepovestite!

Basmele românilor...O colectie menită să ne reamintească ce înseamnă cu adevărat rădăcinile noastre. O colecţie care demonstrează o dată în plus identitatea culturală a poporului român. O colecţie scoasă “din cea mai veche lada de zestre a literaturii române şi a culturii noastre populare”. O colecţie care trebuie transmisă din generaţie în generaţie. Colecţia „Basmele românilor” cuprinde un număr de zece volume de basme populare româneşti, structurate în funcţie de culegători –folclorişti celebri şi prestiogioşi cărturari români din secolul al XIX-lea precum Petre Ispirescu, Dumitru Stancescu, G. Dem Teodorescu sau Ion Pop-Reteganul. „Basmele românilor” reprezintă un prilej de reeditare a unor îndrăgiţi clasici ai genului, dar şi o ocazie de a face dreptate unor culegători pe nedrept uitaţi, reintroducând în circuitul culturii române nume precum N.A. Bogdan, I.C. Fundescu sau N.D.Popescu, ale căror volume nu au mai fost reeditate de mai bine de un veac. În toate basmele, amprenta stilistică, scrisul frumos meşteşugit al culegătorului vor fermeca cititorii de orice vârsta cel puţin la fel de mult ca şi păţaniile fabuloase prin care trec personajele de basm.

Pentru că se apropie iarna, ziua scade, iar poveştile spuse la culcare "lângă gura sobei" au mai mult farmec, vă invităm la un concurs de povestit pentru copii, pitici şi mai mari şi mai mici.

Regulamentul concursului "Hai să povestim":

Fiecare membru participant trebuie să posteze o poveste creaţie proprie. Nu pot participa la concurs şi vota decât membri forumului care au mai mult de 100 de postări. Perioada de desfăşurare este 26 octombrie - 11 noiembrie. În fiecare sâmbătă şi duminică se vor vota câştigătorii pentru săptămâna curentă.

Concursul se va derula pe forumul 7 Pitici - forum.7p.ro !

Premiile concursului:

Premiul constă într-un volum din colecţia "Basmele Românilor".
Premiul poate fi livrat numai pe teritoriul României.

Expedierea premiilor:

Premiile vor fi expediate câştigătorilor de către 7p.ro numai pe teritoriul României imediat ce acesta este primit de la sponsorul concursului Jurnalul Naţional. Site-ul www.7p.ro nu îşi asumă responsabilitatea expedierii acestor premii.

Primul volum al colecţiei te invită într-o călătorie fascinantă...vino în lumea celor mai frumoase basme ale lui Petre Ispirescu alături de Prâslea cel voinic, Greuceanu, “Făt-Frumos şi balaurul cu şapte capete”, “Zâna Zânelor” şi multe alte personaje fantastice. Vă invităm la lectură...într-o lume plină de poveste!

Vineri, 22 octombrie, cel de-al doliea volum te poartă prin lumea basmelor alături de „Împărăteasa Înţeleaptă” „Cerbul de Aur” şi multe alte personaje fantastice.

Veţi citi peste 30 de basme semnate de Dumitru Stancescu, primul director al cunoscutei şi îndrăgitei colecţii Biblioteca pentru toţi şi un povestitor talentat, care declară în Prefaţa uneia dintre culegerile sale de folclor că „toate poveştile acestea au un parfum plăcut de ţară, ne amintesc asemenea vremea frumoasă a copilăriei şi a bunelor bunici“.

Parcurgând îndrăgite istorii, care au fermecat gândul şi inima nenumarator generaţii de copii, cititorii se vor lăsa purtaţi până în înaltul cerului pe aripile lui „Sur-Vultur“ sau se se vor afunda în întunecimea pădurii între coarnele fermecate ale unui cerb de aur; vor bate în lung şi-n lat „Împărăţia Arapuşchii“, vor înfăptui nemaipomenite fapte de vitejie alături de „Chelbea năzdravanul“, îşi vor potoli setea de întâmplări fantastice la „Fântâna Sticlişoarei“ şi vor descoperi cu mirare nespusă cum „Un mort a omorât doi şi doi au omorât doisprezece“.

De asemenea, una dintre dimensiunile centrale ale poveştilor lui Stancescu este umorul – hazul nebun stârnit de situaţii comice şi personaje caraghioase care vor descreţi frunţile şi vor rămâne mult timp în mintea cititorilor de orice vârsta. Printre acestea se numără năstruşnicul „Ţigan cu trei suflete“, care se plimbă hai-hui prin lume şi necăjeşte fără voia lui pe toţi cei care-i ies în cale, un tăietor de lemne sărac cu duhul care înţelege într-un final că bătaia e ruptă din rai, după ce până atunci va fi irosit toate darurile minunate primite de la Dumnezeu („Basmul cu măciuchiţa“) sau un om sărman care se ia la întrecere cu un pui de Scaraoschi şi, prin isteţime şi vicleşug, reuşeşte să se căpătuiască („Săracul şi dracul“).

Vă invităm la lectură...Într-o lume plină de poveste!

Odată cu cel de-al treilea volum al colecţiei Basmele Românilor, de vineri, 29 ocotmbrie, cititorii vor avea prilejul să cadă în mrejele unor minunate basme culese de talentatul învăţător Ion Pop-Reteganul din satele transilvănene pe care le-a colindat în lung şi-n lat.

Poveştile vor deschide poartă către o lume cu vraci şi cititori în stele, lupi cu capete de fier sau şerpi fermecaţi, în stare să îndeplinească orice dorinţă a celor care îi salveaz` de la ananghie. Printre personajele de neuitat pe care orice copil le va îndrăgi pe dată se numără Trifon Hăbăucul, un nătâng simpatic ce ajunge să-l aibă la picioare pe însuşi împăratul, Doftorul Toderaş şi clopul său fermecat care îl face pe dată nevăzut, Ganul Ţiganul, ilustrarea perfectă a vechiului proverb potrivit căruia Dumnezeu îţi dă, dar nu-ţi bagă în traistă, Voinicul Parsion, cel care fură aripile zânelor, curioasa Azima mergatoare, Ioaneş Masariul cel mereu cu chef sau Fiuţul oii. Băieţii îşi vor putea măsura în gând vitejia cu eroi neînfricati precum Crâncu, vânătorul codrului, Pahon sau Urma Galbină, în vreme ce fetele se vor putea întrece în frumuseţe şi isteţime cu Zâna apelor sau Crăiasa Zânelor.

Din basmele culese de Ion Pop-Reteganul răzbate la tot pasul o extraordinară vitalitate, o nemărginită poftă de viaţă, de voie bună şi mai ales de scornit năstruşnice istorii care nu vor îngădui pe chipul cititorilor mai mari sau mai mici altceva decât zâmbete largi.

Volumul al patrulea al colecţiei „Basmele românilor”, de vineri, 5 noiembrie, oferă cititorilor prilejul unei întâlniri minunate cu doi culegători mai puţini cunoscuţi publicului larg, dar care prin meşteşug şi vorbe alese reuşesc să ne farmece pe toţi cu poveşti minunate.

Cel dintâi culegător este suceveanul Alexandru Vasiliu, un blând învăţător de ţară care în nopţile lungi de iarnă şedea la foc cu bătrânii satului şi asculta istorii nemaiauzite. Printre acestea se numără înduioşătoarea poveste a lui Trişti Copil şi a Iniiei Diniiei, cea a lui Paroliţa sau nemaipomenitele aventuri ale lui Ciperi, Viteazul Lumii. Atât în „Povestea lui «Nu ştiu»“ cât şi în basmul „Boghelt“ se dovedeşte o dată în plus că tăcerea... poate fi de aur. De asemenea, cu mult drag şi har, Alexadru Vasiliu istoriseşte păţaniile lui Grigoras, fecior de-mparat, pornit să caute minunata pasăre a berbecului, isprăvile lui Curpan mare sau întâmplările de necrezut prin care trece Manea Câmpului.

Publicarea basmelor celui de-al doilea culegător, I.C. Fundescu, reprezintă un adevărat eveniment editorial, deoarece poveştile lui nu au mai fost reeditate în volum de mai bine de un secol. Astfel, cititorii vor avea prilejul reîntâlnirii cu personaje care mai de care mai minunate, de la Ioan Buzdugan, Sora Crivăţului şi Sorin, cel născut din soare, până la Sfânta Vineri cea înţeleaptă sau înfiorătorul balaur cu douăsprezece capete.

Volumul V al colecţiei Basmele Românilor, de vineri, 12 noiembrie, cuprinde încântătoare poveşti culese şi prelucrate de N.D. Popescu şi Mihai Eminescu, adevărate mărgăritare accesibile publicului larg după multă vreme în care au rămas pe un raft ceva mai ascuns al literaturii române populare.

Printre preocupările constante ale prolificului prozator N.D. Popescu, unul dintre cei mai îndrăgiţi scriitori de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi nepublicat în volum de mai bine de o sută de ani, culegerea folclorului şi mai cu seamă a basmelor au jucat un rol de seamă. Astfel, cei care îi vor citi sau asculta istorisirile vor avea ocazia să-i cunoască pe Roşu împărat şi pe Alb împărat, să vadă cum Iana Cosânzeana este salvată din ghearele temutului Vultur sau în ce fel se găseşte hac de cojocul înfricoşătoarei Sila Samodiva. Printre eroii năzdravani ale căror vitejii sunt istorisite „din fir până-n aţă“ se numără Spata-lata, Inima-putreda, Vasilica Viteazul sau năstruşnicul Sgamboiu.

Basmele culese de Mihai Eminescu, deşi nu foarte numeroase, reprezintă totuşi o marturie înduioşătoare a ataşamentului profund al poetului faţă de tradiţii şi folclor, de preţuire a rădăcinilor strămoşeşti viguroase şi a graiului popular. Citind aceste poveşti îl veţi cunoaşte pe Calin-Nebunul, veţi afla păţaniile celui care porneşte să astupe Borta Vântului, care este taina Frumoasei Lumii sau cu ce daruri l-a blagoslovit Dumnezeu pe finul Său Vasilie.

Volumul VI al colecţiei „Basmele Românilor” cuprinde încântătoare poveşti din nordul Moldovei, culese de Simeon Florea Marian, cunoscutul folclorist şi etnograf sucevean care a încântat generaţii întregi cu legende, doine, cântece populare, dar mai ales cu basme. Cărturar de seamă şi prieten cu alte personalităţi de prim rang ale literaturii române precum Petre Ispirescu sau Vasile Alecsandri, Simeon Florea Marian a avut parte de o binemeritată recunoaştere încă din timpul vieţii, fiind ales membru al Academiei Române.

În paginile cărţii de faţă se regăsesc basme în care sunt istorisite cu mult farmec păţaniile nemaipomenite ale lui Calimendru, întâmplările miraculoase prin care trec Istian Viteazul şi Ileana Cosânzeana, aventurile lui Bulimandra plecat să o caute în înaltul cerului pe Mândra Lumei sau ale Fiului Iepei pe care paşii îl poartă până în temuta Lume-neagra.

Poveştile lui Simeon Florea Marian vor incanta şi aprinde imaginaţia copiilor şi a tuturor celor care nu au încetat să viseze uneori cu ochii deschişi şi să creadă în personaje şi întâmplări fabuloase. Astfel este prilejuită întâlnirea cu neînfricatul ginere al împăratului Roşu, cu Santu Nicolai cel întotdeauna mărinimos cu toţi cei buni şi recunoscători, cu isteaţa fată din Stergareni care prin ascuţimea minţii reuşeşte să câştige inima unui fecior de împărat, cu ciuda nevăzută din ceri căzută, cu Sărăcuţul sau biata capră cu trei iezi.

Volumul VII al colecţiei Basmele Românilor este semnat de un culegător mai puţin cunoscut publicului larg, I.G. Sbiera. Originar din satul bucovinean Horodnicul de Jos, Sbiera a fost un erudit folclorist, istoric literar şi membru al Academiei Române. Cu multa pasiune şi perseverenţă, Sbiera a făcut din consemnarea atentă a textelor foclorice (basme, cântece populare, colinde, oraţii de nuntă, cimilituri) o preocupare constantă de-a lungul vieţii sale.

Poveştile cuprinse în volumul de faţă dovedesc o extraordinară inventivitate şi o savuroasă plăcere a istorisirii unor întâmplări cum nu s-au mai pomenit. Printre eroii de basm pe care îi veţi îndrăgi pe dată se numără şugubăţul Pepelea, mereu pus pe şotii şi năzdrăvănii, viteazul Sucna-Murga, Voinicul Florilor cel fermecat, isteaţa fată pe care n-o întrecea nimeni în vorbe, fata cea cuminte a popii şi căpitanul fără nas sau un simpatic ţigan care, văzând o slujbă de pomenire într-o biserică este cuprins de dorinţa de a se face sfânt.

Veţi afla cum e cu putinţă ca o iapă să fie „lungă de trei zile“, ce nenorociri se abat asupra unui regat în care suveranul hotărăşte să se descotorosească de bătrâni („Babele şi moşnegii scăpaţi de omor“), cum pătimeşte o babă care îşi doreşte să se mărite cu un tânăr flăcău („Baba mireasă“), în ce fel un argat reuşeşte să readucă liniştea în casa stăpânului său preot („Hargatul năzdrăvan“) sau cât de bună e judecata cumpanită („Omul cu trei minţi“)...

Volumul VIII al colecţiei “Basmele Românilor” este cadoul perfect pentru copilul tău! De Moş Nicolae îi vei putea citi cele mai frumoase basme culese de Ioan Slavici şi de G. Dem. Teodorescu... Un volum în care te vei reîntâlni cu doi autori nespus de îndrăgiţi, care „au dăruit“ multor generaţii plăcerea de a asculta poveşti cu tâlc. Cel dintâi autor ale cărui basme le veţi regăsi în cartea de faţă este Ioan Slavici, cunoscut publicului într-o mai mare măsură ca nuvelist sau romancier, decât ca povestitor. Basmele sale uimesc printr-o structură limpede ca mărgăritarul, amuză, dar mai ales sunt pline de învăţăminte, printre rânduri răzbătând un anumit filon moralizator. Parcurgându-i poveştile, o veţi cunoaşte pe tainica Zână a Zorilor, vă veţi ospăta şi veţi asculta vorbe şugubeţe la hanul Floritei din codru şi veţi fi încântaţi de isteţimea unei fete încântătoare precum Ileana cea şireată. Prin puterea fără margini a imaginaţiei, veţi dezlega blestemul care apăsă asupra lui Limir-imparat, veţi trece prin nenumărate păţanii şi năzdrăvănii alături de Păcală („Păcala în satul lui“), veţi vedea prin ce minune pot răsări peşti pe ogorul unui ţăran cumsecade („Peştele pe brazdă“) sau cum pot fi învinşi puternicii zmei numai prin şiretlicuri („Stan Bolovan“).

Cel de-al doilea culegător ale cărui basme sunt incluse în volumul de faţă, G. Dem. Teodorescu vă invită într-o călătorie prin ţinuturi fermecate, unde călăuze vor fi personaje de neuitat precum Ion Făt-frumos, fata Crivăţului, Viteazul cu mâna de aur, Stăncuţa, Măriuţa sau cele trei ursitori care cunosc în amănunt soarta oricui.

Odată cu volumul al X-lea, călătoria prin încântătoarea lume a Basmelor Românilor ajunge la sfârşit. Poveştile care s-au depănat pe-ndelete, „din fir până-n aţă“, volum cu volum, rămân însă la fel de incitante şi vor încânta mintea şi sufletul cititorilor de orice vârstă vreme îndelungată. Volumul de faţă închide un cerc simbolic, cuprinzând minunate basme care îi aparţin unuia dintre cei mai cunoscuţi şi îndrăgiţi culegători români – Petre Ispirescu.

Printre eroii neînfricaţi pe care îi veţi întâlni se numără Iovita Făt-Frumos, cel care le va ţine piept zmeilor ajutând un împărat să isprăvească făurirea unui pod, Fiul vânătorului, în stare să doboare elefanţi uriaşi, viteazul Coman, Dunăre voinicul sau Făt-Frumos cel rătăcit. Împăratul şerpilor îi va răsplăti din plin pe cei care s-au milostivit de el într-o vreme în care se află la ananghie, după cum un peşte fermecat va îndeplini dorinţele celui care îl salvează de la pieire („Băiatul cel bubos şi ghigorţul“) sau un împieliţat simpatic va întoarce binele ce i s-a făcut cândva („Un diavol ca nealţii“).

Hazul nebun al unor poveşti precum „Întâmplările lui Păcală“, „Bărbatul cel harnic“, „Moş-Lacusta“ se împleteşte plăcut cu tâlcul şi pildele ce se desprind din altele („Sufletul“, „Glasul morţii“, „Sărea în bucate“, „Fata de împărat şi pescarul“), dovedindu-se o dată în plus că, atunci când sunt istorisite frumos şi cu har, cele mai profunde poveţe şi adevăruri ajung drept la inima cititorilor şi, pentru totdeauna, îşi află acolo sălaş.