Hipertiroidismul mediu (nivelul hormonilor usor crescut, simptome usoare), cel mai adesea, este monitorizat indeaproape, fara a se apela la terapie medicamentoasa cata vreme mama fatul se simt bine. Cand hipertiroidismul ajunge la un stadiu destul de avansat, medicamentele preferate sunt anti-tiroidienele, in special PTU care este medicamentul istoric preferat. Scopul terapiei este acela de a pastra T4 liber si T3 liber al mamei la un niveluri normale cu ajutorul celei mai mici doze de medicament antitiroidian. Atingand nivelul optim al hormonilor liberi, se ve minimaliza riscul de a se dezvolta la fat hipertiroidismul sau gusa. Hipertiroidismul matern ar trebui sa fie evitat. De asemeni, terapia din timpul sarcinii trebuie sa fie monitorizata cu atentie. De obicei, acest lucru se face prin teste lunare ale functiei tiroidiene (TSH si nivelurile de hormoni tiroidieni).

Pentru pacientii care nu pot fi tratati adecvat cu o medicamentatie antitiroida (cei care dezvolta o reactie alergica la medicamente), metoda chirurgicala reprezinta o alternativa acceptabila. Indepartarea chiruricala, in timpul sarcinii, a glandei tiroide este foarte rar recomandata atat din cauza risurilor interventiei chirurgicale cat si a anesteziei la mama si fat.

Iodul radioactiv este contraindincat in tratarea hipertiroidismului din timpul sarcinii deoarece, din moment ce traverseaza rapid placenta, este preluat de catre glanda tiroida a fatului. Acest lucru poate duce la distrugerea glandei si la instalarea unui hipertiroidism permanent.

Beta-blocalntele pot fi folosite in timpul sarcinii pentru a ajuta la tratarea palpitatiilor semnificative si a tremurului cauzat de hipertiroidism. Aceste medicamente ar trebuie folosite cu moderatie din cauza riscului afectarii cresterii fatului, ce a fost asociat cu folosirea pe termen lung a acestui medicament. De obicei, acest medicamnet este necesar numai pana cand hipertiroidismul este controlat cu medicamente anti-tiroidiene.

De obicei, boala Graves se inrautateste in perioada postpartum, in primele 3 luni de la nastere. In aceasta perioada, sunt necesare doze mai mari de medicamnete antitiroidale. De asemenea, este necesar si un test ce monitorizeaza indeaproape functia tiroidei.

Da. PTU este medicamentul preferat deoarece are un numar ridicar de legaturi de proteine. In consecinta, o cantitate redusa din medicamentul PTU ajunge in lapte, in comparatie cu medicamentul Tapozole. Este important de specificat ca nou-nascutul va trebuie sa beneficieze, periodic, de evaluarea functiei tiroidei pentru a se asigura mentinerea triroidei la un statut normal.

TABEL 1:

In general, cauza comuna a hipotiroidismului este dereglarea autoimuna, cunoscuta sub numede de tiroidita Hasimoto. Hipotiroidismul poate aparea in timpul sarcinii din cauza prezentei tiroiditei Hasimoto, a tratamentului inadecvat la o pacienta care stie deja ca sufera, din diferite cauze, de hipotiroidism sau din cauza unei doze prea mari de medicamente anti-tiroidale. Cu aproximatie, 2,5% dintre femei vor avea un TSH usor crescut, mai mare de 6, si 0,4% vor avea un TSH mai mare de 10, pe parcursul sarcinii.

Netratat sau tratat inadecvat, hipotiroidismul a fost asociat cu anemia materna (numar scazut de celule rosii), miopatie (dureri musculare, slabiciune), insuficienta congestiva cardiaca, preeclampsie, anomalii placentare, nou-nascuti cu o greutate mica, hemoragie postpartum (sangerare). Aceste complicatii pot aparea, mai des, la femei cu un hipotiroidism sever. Majoritatea femeilor cu hipotiroidism mediu pot sa prezinte nici un simptom sau, simptomele atributive, pot aparea ca urmare a sarcinii.

Hormonul tiroidian este critic pentru dezvoltarea creierului la fat. Copiii nascuti cu hipotiroidism congenital (nefunctionarea tiroidei la nastere) pot prezenta severe anomalii cognitive, neurologice si de dezvoltare daca afectiunea nu este prompt descoperita si tratata. Aceste anomalii de dezvoltare pot fi, in mare parte, prevenite daca afectiunea este descoperita si tratata imediat dupa nastere. In consecinta, toti nou nascutii sunt supusi unor analize pentru depistarea hipotiroidismului congenital astfel incat, sa fie tratat, cat mai repede, cu hormoni tiroidieni.

Efectul hipotiroidismului matern asupra creierului fatului nu este foarte clar. Netratarea hipotiroidismului sever la mama poate duce la afectarea dezvoltarii creierului la copil. Acest lucru se observa, in special, atunci cand hipotiroidismul matern este cauza a deficientei de iod care, de asemeni, afecteaza fatul. Cu toate acestea, studiile recente au aratat ca anomalii medii ale dezvoltarii creierului pot fi prezente la copii care au fost nascuti de mame care au suferit de hipotiroidism netratat pe perioada sarcinii. Pana in acest moment, nu exista un consens general cu privire la examinarea tuturor femeilor, in timpul sarcinii, cu privire la hipotiroidism. Cu toate acestea, unii medici recomanda analiza valorii TSH inainte ca o femeie sa fie insarcinata (consiliere pre-sarcina) sau imediat cum sarcina este confirmata. Acest lucru este valabil mai ales pentru femeile care prezinta un risc ridicat de boli tiroidiene, cum ar fi cele cu un tratament anterior pentru hipotiroidism, cu o istorie in familie legata de aceasta afectiune sau in cazul celor cu gusa. In mod cert, femeile care au primit confirmarea ca sufera de hipotiroidism ar trebuie sa efectueze un test TSH din moment ce sarcina este confirmata mai ales ca, in timpul sarcinii, cerintele de hormoni cresc si, de multe ori, duc la necesitatea cresterii dozei de levotiroxina. Daca valoarea TSH este normala, nu este necesara nici un fel de monitorizare in acest sens. Aceasta problema ar trebuie sa fie discutata cu medicul de famile, in special daca intentionati sa ramaneti insarcinata. Din moment ce hipotiroidismul a fost detectat, pacienta ar trebui sa fie tratata cu levotiroxia pentru normalizarea TSH-ului si a valorilor T4-ului Liber.

Tratamentul pentru hipotiroidism la femei insarcinate este asemeni cu cel de la femeile care nu sunt insarcinate sau cu cel de la barbati, si anume, inlocuirea adecvada de hormoni tiroidieni cu levotiroxina sintetica (vezi brosura Hipotiroidism). Este important de specificat ca, in timpul sarcinii, cerintele de levotiroxina cresc, de mai multe ori, cu cate 25 pana la 50 de procente. Ocazional, doza de levotiroxina se poate dubla. Ideal, femeile cu hipotiroidism ar trebuie sa consume doza de levitiroxina inainte de ramane insarcinate. Femeilor cu hipotiroidism ar trebui sa le fie testate functiile tiroidale imediat cum sarcina a fost anuntata si tratamentul de care vor beneficia sa fie ajustat de medicul de familie, la o doza necesara pentru a mentine TSH-ul la un nivel normal. Testele legate de functia tiroidei ar trebui efectuate la fiecare 6-8 saptamani pentru a se asigura ca pacienta are o functionare normala a tiroidei pe perioada sarcinii. Daca este nevoie de o modificare a dozei de levotiroxina, testele referiroare la tiroida ar trebui sa fie repetate la 4 saptamani diferenta. Din moment ce nasterea se produce, femeia se poate intoarce la doza obisnuita de levotiroxina, cea anterioara sarcinii. De asemeni, este important sa luati la cunostinta ca vitaminele prenatale contin fier si calciu, substante ce pot afecta absorbtia hormonilor tiroidieni de la nivelul tractului gastro-intestinal. In consecinta, levotiroxina si vitaminele prenatale nu ar trebui sa fie luate in acelasi timp si, de asemeni, ar trebui administrate la o diferenta de cel putin 2-3 ore.