Conform definitiei, inteligenta este asimilarea informatiilor si aplicarea lor in situatiile necesare. Astfel, putem deduce logic ca, doar daca stii anumite informatii insa nu ai capacitatea de a le prelucra, asta nu inseamna ca esti o persoana inteligenta. Avem, in acest sens, exemplul celor care invata mecanic, insa nu pot sa aplice practic teoria invatata. In scoala, ii numeam „tocilari”, astazi, ei sunt cei care ocupa pozitiile inferioare din companii. Desigur, acesta este un exemplu destul de relativ, deoarece am intalnit, de-a lungul timpului, si acei „tocilari” care au ajuns, in timp, sa ocupe functii importante, nu doar in companiile in care lucreaza, ci si in societate.

Am dat exemplul de mai sus, pentru a delimita, explicit, inteligenta si invatatul mecanic, termeni asupra carora adeseori se face confuzie. Sa luam, asadar, un exemplu specific, ce te va ajuta sa intelegi si diferenta intre inteligenta nativa, cea exersata si invatatul mecanic. Stim, cu totii, ca focul are nevoie de oxigen pentru a arde. Un om ce detine inteligenta nativa, va intelege, de la sine, cu ajutorul intuitiei, ca nu trebuie sa acopere un foc, daca doreste sa arda, fara a sti cu exactitate de ce se intampla acest lucru. In cel mai probabil caz, el a vazut, in trecut, ca daca acoperi un foc, el se stinge. Cel ce are o inteligenta exersata, va studia compusii implicati, intai, (la ora de fizica, de exemplu) iar apoi, cand va aparea ocazia, va sti si sa explice acest lucru. Cel care invata mecanic, insa, desi va sti formula, nu va putea aplica, in practica, acest lucru. Un exemplu putin fortat – toata lumea stie cum se mentine arderea – insa il putem inlocui cu orice alt lucru, mai complex.

Asadar, un copil care are inteligenta nativa, poate fi considerat un diamant neslefuit. El are nevoie de o mana atenta si priceputa pentru a capata o forma, pentru a deveni stralucitor, o componenta a unei bijuterii. Aici intervin parintii. Multi, insa, lasa aceasta datorie in seama scolii, crezand ca rolul profesorilor este acela de giuvaergii. Totusi, acestia doar pot prezenta informatia, aplicabilitatea ei, insa, nu se poate invata in scoala. De aceea, exista si ideea ca iti „cunosti meseria” abia dupa ce ai capatat experienta in campul de lucru, si nu in timpul facultatii, atunci cand inveti teorie. In timp ce un om cu o inteligenta nativa poate intui cum se toarna betonul, iar studentul acumuleaza informatii despre acest procedeu, cel care intr-adevar stie sa faca beton este cel care se afla zi de zi pe santier, in mijlocul procesului de fabricatie. Insa, daca unui om ii este aratat procedeul, fara a primi explicatii concrete asupra tuturor pasilor, el le va putea executa mecanic, insa nu va intelege de ce trebuie facut acest lucru.

De aceea, este important ca parintii sa il ajute, pe copil, sa inteleaga ceea ce i se preda la scoala, in moduri practice, pentru a il feri de invatatul mecanic. Mai mult, pe langa informatiile de la scoala, copilul trebuie sa primeasca si alte informatii, venite din domenii care nu fac parte dintre materii, precum socialul, si trebuie ajutat sa le foloseasca si sa le aplice in viata de zi cu zi.

O alta confuzie des intalnita este ca inteligena este formata dintr-o singura componenta, aceasta fiind exprimata cu ajutorul testului IQ. In fapt, testul IQ este un coeficient ce exprima un comun acord in ceea ce priveste media mai multor tipuri de inteligenta. De aceasta confuzie profita, adeseori, cei care practica psihologia de masa, promovand teste de inteligenta ce sunt foarte departe de a fi stiintifice. Testele reale de inteligenta se fac doar dupa anumite metode si bareme, iar acestea nu pot fi realizate decat de catre persoane ce au o anumita experienta profesionala. In plus, pentru ca o persoana sa poata aplica un astfel de test (si, in general, orice teste psihologice veritabile) unui numar mai mare de persoane, o suma foarte mare de bani trebuie platita unor autoritati din domeniu si trebuie sa detina foarte multe anexe ale lui. Un astfel de test, profesionist, este cel cunoscut sub numele de RAVEN. Am spus aceste lucruri pentru a va ajuta sa evitati sa cadeti in plasa unor doritori de castiguri rapide, ce promit teste de inteligenta, fara a avea, insa, avizul autoritatilor din domeniu. Supunandu-ti copilul unui test neavizat nu poate decat sa va impinga, pe amandoi, in capcana efectului Pygmalion („Efectul Pygmalion. Cercul vicios care ne defineste rezultatele.”)

Howard Gardner spunea, in 1993, ca exista 7 tipuri de inteligenta: vizual-spatiala, lingvistica, muzicala, logico-matematica, interpersonala, intrapersonala si kinestezica. Desigur, ele sunt mai multe (in testele IQ se contorizeaza si memoria), insa acestea sunt importante, in mod special, in educatia antreprenoriala. Sa discutam, putin, despre fiecare dintre acestea, si sa vedem cum ne putem ajuta copilul sa si le dezvolte.

Ce e de facut:

1. Inteligenta vizual – spatiala

Aceasta este cea care te ajuta sa inveti din ceea ce vezi, sa poti sa te orientezi in spatiu si sa recunosti locul unui obiect. Ea este cea care este responsabila de citirea si intelegerea hartilor, de reproducerea imaginilor sau de recunoasterea persoanelor. Indeosebi, aceasta este specifica artistilor vizuali.

Ea poate fi dezvoltata prin:

• citirea hartilor si privirea imaginilor
• desen
• fotografie
• pictura
• studierea diferitelor obiecte
• observatia diferitelor scene din viata
• exprimarea ideilor creative

• citit
• discursuri
• compuneri
• explicatia unor citate celebre
• concursuri
• jocuri de tipul „Fazan” sau „Tomanap” (Tari , Orase , Munti , Ape , Nume , Animale , Plante)

• ascultatul diferitelor genuri muzicale si intelegerea lor
• propriile compozitii
• jocurile ritmice

• recunoasterea melodiilor
• puzzle-uri
• exercitii si probleme de matematica si logica
• jocuri ce implica forme, marimi si culori diferite

• prin activitati de grup
• prin interactiune cu persoane necunoscute
• prin oferirea unor noi perspective asupra vietii de zi cu zi
• prin oferirea unui model asupra comportamentelor adecvate in societate
• observarea interactiunilor altor oameni

• foloseste grafice pentru a ii exemplifica rezultatele la invatatura, de-a lungul timpului
• ofera-i posibilitatea de a tine un jurnal
• lasa-l sa isi aleaga singur motivele pentru care sa execute anumite actiuni
• atrage-i atentia asupra propriilor greseli si emotii si ajuta-l sa si le studieze

• prin permiterea unei comunicari intense
• prin mentinerea concentratiei
• prin lungi perioade de citire
• sporturi
• exprimarea emotiilor