Ion Creanga, unul dintre cei mai mari povestitori ai nostri, s-a nascut in satul Humulesti, judetul Neamt, la 1 martie 1837.
La 31 decembrie 1889 se stingea din viata in urma unui atac de epilepsie. In 1890 apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. I, cuprinzând Poveştile şi Moş Nichifor Coţcariul.
In 1892 apar Scrierile lui Ion Creangă, vol. II, cuprinzând Amintiri din copilărie, Popa Duhu, Cinci pâini, Moş Ion Roată şi Unirea, Moş Ion Roată şi Cuza-vodă,...
|
INUL SI CAMESA
Ştii tu, cămeşă dragă, ce erai odată? — Ce să fiu? Eram ceea ce mă vezi: cămeşă albă, cu care se îmbracă oamenii. — Nu-i aşa! Ai fost o sămânţă, apoi o burueană, clătinată de vânt, ca toate buruenele: aşa naltă, supţirea, tocmai de potriva mea; erai in cu floricică albastră, fata mea [...]
|
|
Cinci paini
Doi oameni, cunoscuţi unul cu altul, călătoreau odată, vara, pe un drum. Unul avea în traista sa trei pâni, şi celalalt două pâni. De la o vreme, fiindu-le foame, poposesc la umbra unei răchiţi pletoase, lângă o fântână cu ciutură, scoate fiecare pânile ce avea [...]
|
ACUL SI BAROSUL
Moşule, de ce eşti zurbagiu? Te sfădeşti necontenit cu soră-ta nicovala, ţipaţi şi faceţi larmă, de-mi ţiuie urechile. Eu lucrez toată ziua, şi nime nu-mi aude gura. — Iaca, mă!... da de unde-ai ieşit, Pâcală? — De unde-am ieşit, de unde n-am ieşit, eu îţi spun că nu faci bine ceea ce faci [...]
|
|
PACALA
Un negustor, umblând prin mai multe sate şi oraşe, ca să cumpere grâu, păpuşoi şi altele, într-o zi ajunse la un pod şi când era să treacă văzu un om care se odihnea acolo: acesta era Pâcală. Negustorul, voind să afle ceva de la el, ca orice negustor, se apropie de dânsul şi-l întrebă [...]
|
Moş Ion Roată şi Unirea
La 1857, pe când se ferbea Unirea în Iaşi, boierii moldoveni liberali, ca de-alde Costache Hurmuzachi, M. Kogălniceanu şi alţii, au găsit cu cale să cheme la Adunare şi câţiva ţărani fruntaşi, câte unul din fiecare judeţ, spre a lua şi ei parte la facerea acestui măreţ [...]
|
|
Povestea lui Stan Patitul
Era odata un flacau statut, pe care-l chema Stan. Si flacaul acela din copilaria lui se trezise prin straini, fara sa cunoasca tata si mama si fara nici o ruda care sa-l ocroteasca si sa-l ajute. Si, ca baiat strain ce se gasea, nemernicind el de colo pana colo [...]
|
IVAN TURBINCA
Era odata un rus, pe care il chema Ivan. Si rusul acela din copilarie se trezise in oaste. Si slujind el cateva soroace de-a randul, acuma era batran. Si mai-marii lui, vazandu-l ca si-a facut datoria de ostas, l-au slobozit din oaste, cu arme cu tot, sa se duca unde-a vrea, dandu-i si doua carboave de cheltuiala [...]
|
|
HARAP ALB
Amu cica era odata intr-o tara un crai, care avea trei feciori. Si craiul acela mai avea un frate mai mare, care era imparat intr-o alta tara, mai departata. Si imparatul, fratele craiului, se numea Verde-imparat; si imparatul Verde nu avea feciori, ci numai fete. Multi ani trecura la mijloc de cand [...]
|
CAPRA CU TREI IEZI
Era odată o capră care avea trei iezi. Iedul cel mare şi cu cel mijlociu dau prin băţ de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic şi cuminte. Vorba ceea: "Sunt cinci degete la o mână şi nu seamănă toate unul cu altul". Într-o zi, capra cheamă iezii de pe-afară şi le zice: - Dragii mamei copilaşi! Eu mă duc în pădure ca să mai [...]
|
|
POVESTEA PORCULUI
Cică erau odată o babă şi un moşneag: moşneagul de-o sută de ani, şi baba de nouăzeci; şi amândoi bătrânii aceştia erau albi ca iarna şi posomorâţi ca vremea cea rea din pricină că nu aveau copii. Şi, Doamne! tare mai erau doriţi să aibă măcar unul, căci, cât era ziulica şi noaptea de mare, şedeau singurei ca cucul şi le ţiuiau [...]
|
FATA BABEI SI FATA MOSNEAGULUI
Erau odată un moşneag şi-o babă; şi moşneagul avea o fată, şi baba iar o fată. Fata babei era slută, leneşă, ţâfnoasă şi rea la inimă; dar, pentru că era fata mamei, se alinta cum s-alintă cioara-n laţ, lăsând tot greul pe fata moşneagului. Fata moşneagului însă era frumoasă, harnică, ascultătoare şi bună la inimă [...]
|
|
SOACRA CU TREI NURORI
Era odată o babă, care avea trei feciori nalţi ca nişte brazi şi tari de virtute, dar slabi de minte. O răzeşie destul de mare, casa bătrânească cu toată pojijia ei, o vie cu livadă frumoasă, vite şi multe păsări alcătuiau gospodăria babei. Pe lângă acestea mai avea strânse şi părăluţe albe pentru zile negre; căci lega paraua cu zece noduri [...]
|
URSUL PACALIT DE VULPE
Era odata o vulpe vicleana, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte intreaga dupa hrana si nu gasise nicaieri. Facandu-se ziua alba, vulpea iese la marginea drumului si se culca sub o tufa, gandindu-se ce sa mai faca, ca sa poata gasi ceva de mancare [...]
|
|
PUNGUTA CU DOI BANI
Era odată o babă şi un moşneag. Baba avea o găină, şi moşneagul un cucoş; găina babei se oua de câte două ori pe fiecare zi şi baba mânca o mulţime de ouă; iar moşneagului nu-i da nici unul. Moşneagul într-o zi perdu răbdarea şi zise [...]
|