Adolescentul tau – cum si de ce tinerii sunt mai susceptibili la tulburari psihologice
Starea de bine a celor dragi va reprezenta un interes major pentru noi, atat timp cat realizam ca vorbele, cat si gesturile noastre au un impact covarsitor asupra dezvoltarii ulterioare a acestora. Cand spunem „cei dragi” ne referim, in principal, la copii – orice parinte isi doreste ca familia sa sa fie una armonioasa si protejata de dramele de zi cu zi. Adolescenta, din pacate, spulbera visele si tranchilitatea multor parinti. „Brusc au 13 ani – sau arta de a imbratisa un cactus” este titlul putin zis sugestiv al unei carti menite sa initieze parintii in tainele interactiunii cu pubertatea. Cu adevarat inspirat, nu credeti?
Din pacate, teoria e mult mai decenta si rezonabila decat realitatea. Schimbarile hormonale specifice adolescentei declanseaza nu doar o rapida schimbare fiziologica in corpul acestor copii – adulti, ci si un profund soc emotional si afectiv ce poate sau nu fi sesizabil. In functie de tipul de temperament si de caracteristicile individuale pe care fiecare adolescent le poseda, aceste schimbari se pot manifesta violent si cu mult tumult sau mocnit. Ambele posibilitati aduc cu sine avantaje si dezavantaje, iar felul in care parintii abordeaza aceste schimbari este crucial. Trebuie sa stim cum sa le vorbim, cum sa ne purtam si – cel mai important – cum sa ii iubim pe dragii nostri adolescenti. („Noi metode de a imbunatati comunicarea dintre tine si copiii tai”)
Tulburarile psihologice au radacini adanci in copilarie si pubertate. Din pacate, multi parinti neglijeaza acest aspect, aplicand un rationament simplu si tipic romanesc: „Nu mi se poate intampla fix mie asa ceva!”. Statisticile, in schimb, spun altceva. Numeroase tulburari psihologice apar in adolescenta. Si utilizand o logica simpla, putem ajunge lesne la concluzia ca primul pas spre a le combate e sa le intelegem cauzele.
Ce sunt tulburarile psihologice?
Tulburarile psihologice sunt strans legate de dezvoltarea noastra afectiva, asadar de emotii. Emotiile sunt cele mai intime si mai profunde trairi ale unui individ si au, bineinteles, un fond chimic. Din punct de vedere evolutionist, functia emotiilor este aceea de a facilita adaptarea unui individ la conditiile mediului, iar biologic vorbind, aceasta adaptabilitate este un factor cheie in procesul de selectie naturala. Putem deduce ca tulburarile emotionale, deci si cele psihologice, apar in conditii de stress social – anxietatea, regretul, depresia sunt declansate de evenimente din viata de zi cu zi care au un impact emotional puternic asupra unui individ. („Cum afecteaza stressul barbatii vs femeile”)
Copilaria si adolescenta sunt, prin definitie, varste ale vulnerabilitatii si afectivitatii. Furtuna emotionala din sufletul tinerilor poate avea fundamente minore, chiar banale, dar, in unele cazuri, reuseste sa darame pilonii unei dezvoltari psihice sanatoase.
Conform unui studiu efectuat in Statele Unite (National Comorbidity Survey – Sondaj national privind bolile multiple), s-a observat ca odata cu inaintarea in varsta, tulburarile psihologice se intensifica. Studiul urmarea analiza raspandirii tulburarilor psihologice la adolescenti si a fost efectuat pe un esantion de 10.000 de tineri, cu varste cuprinse intre 13 si 18 ani, atat baieti, cat si fete. Jumatate ditren cazurile de depresie la adolescenti se manifesta cand acestia au intre 14 si 18 ani, iar 22% dintre copii ajung sa fie puternic afectati de o tulburare psihologica pana la varsta de 18 ani.
50% dintre tinerii evaluati au prezentat sufieciente simptome de-a lungul vietii pentru a face posibila acordarea unui diagnostic, iar 74% dintre adolescentii aflati in depresie sufera de pe urma repercusiunilor acesteia. Alte cifre alarmante sunt cele privind fobia sociala: 11% dintre fete si 7% dintre baieti se confrunta cu dificultatile acestei tulburari psihologice. Anorexia si bulimia, in schimb, pierd teren – doar 3,8% dintre fete si 1,5% dintre baieti au recunoscut ca au avut la un anumit moment probleme alimentare pe fond de stres. („Tulburarile de alimentatie in cazul copiilor”) Un alt fapt interesant este ponderea depresiei in functie de sex: conform acestui studiu, femeile sunt mai deprimate decat barbatii. Daca ar fi sa luam in considerare factorul emotional care tot timpul va avea un spatiu mult mai amplu de desfasurare in mintea unei femei, aceasta deductie nu ar trebui sa ne suprinda.
De asemenea, Universitatea din Toronto a efectuat un studiu pe un esantion de 3,965 de copii cu varsta cuprinsa intre 13 si 19 ani, ca urmare a unui eveniment nefericit care implica un tanar adolescent si numeroase animale mutilate din sadism. Studiul avea in prim-plan tinerii piromani, fiind utilizat si un esantion de adolescenti fara antecedente pentru a se putea efectua o analiza obiectiva. Criteriile de evaluare au inclus factori precum varsta, sexul, consumul de droguri, tulburarile psihice si situatia familiala. Conform acestui studiu, 72% dintre indivizi au fost implicati in actiuni piromane de-a lungul vietii, iar 27% in ultimul an de zile. Frecventa ridicata a actelor de acest gen a fost inregistrata in randul baietilor fumatori si consumatori de cannabis, cu un nivel ridicat de stres si cu o situatie familiala precara. S-a constatat ce factorii de risc cei mai pronuntati sunt lipsa monitorizarii parentale si consumul de substante halucinogene (cu exceptia cannabisului, care este oricum utilizat de un numar ridicat de adolescenti). („Ce ar trebui sa stie parintii despre droguri?”)
Ce concluzii putem trage de aici? Adolescentii sufera. Chiar foarte mult. Unii o arata, altii nu. Si desi motivele lor pot parea insignifiante pentru noi, asta nu le rapeste din impactul pe care il au asupra psihicului adolescentilor. Declansate de hormoni si de un nivel ridicat de stress si anxietate sociala, tulburarile psihologice vin la pachet cu tinerii nostri cactusi.
Simpla tristete sau depresie?
Probabil cea mai des intalnita tulburare psihologica, depresia isi face simtita prezenta cu precadere la adolescenti. Cel mai neplacut aspect este faptul ca majoritatea parintilor nu reusesc sa faca diferenta intre starile normale de iritabilitate ale unui tanar care trece prin numeroase schimbari hormonale, si o reala depresie care poate lasa viitorului adult sechele serioase si problematice. Este extrem de important sa ne dam seama cand copiii nostri sunt deprimati, si este si mai important sa luam cu adevarat in serios problema. In unele cazuri se prea poate sa fie doar o „faza”. Dar daca nu e, riscam sa lasam membrii familiei noastre sa atinga praguri inimaginabile de retragere si anxietate, care pot culmina cu suicid. („Comportamentul autodestructiv in adolescenta”)
Asadar, cum ne dam seama daca adolescentul nostru este deprimat si nu se confrunta cu o simpla stare de tristete? Spre deosebire de depresia la adulti, care se manifesta printr-o tristete si apatie generala, la copii, aceasta ia, adesea, forma unei iritabilitati accentuate. Cheia e sa observam durata simptomelor. Daca starea neplacuta a copilului depaseste pragul de doua saptamani, putem avea de-a face cu o depresie. Simptomele includ:
- Tristete si apatie
- Iritabilitate si ostilitate
- Plans frecvent
- Izolare si ruperea relatiilor cu prietenii si/sau familia
- Schimbari ale obiceiurilor alimentare si ale orelor de somn
- Stari de agitatie
- Sentimente puternice de vinovatie
- Lipsa entuziasmului si a motivatiei
- Somnolenta si dureri de cap
- Contemplarea suicidului
Majoritatea adolescentilor sunt foarte reticenti in a discuta despre problemele lor emotionale si psihice, motiv pentru care „sarcina” de a depista posibile aspecte de acest gen ne revine noua, parintilor. Spre deosebire de adulti, care pot lua masuri singuri, in momentul in care ceva nu mai functioneaza corect, adolescentul depinde de parinti si de profesori. Conform unui studiu, doar 1 din 5 adolescenti deprimati primeste ajutorul necesar. Cifrele sunt alarmant,e iar data fiind evolutia curenta a societatii, schimbarile in bine ar putea aparea cu intarziere. („Depresia la adolescenti - semne si cum pot ajuta parintii”)
Depresia la adolescenti ii poate impinge pe acestia in „bratele” unor obiceiuri distructive si in interiorul unor cercuri precare. Repercusiunile includ degradarea situatiei scolare, consumul de droguri si alcool, sexul neprotejat, adictia la internet, ruperea relatiilor cu prietenii si imposibilitatea comunicarii cu familia, iar in cel mai rau caz, dupa cum am mentionat mai devreme, pot culima in ganduri sinucigase si tenative de auto-mutilare. („Comportamente sexuale problematice in adolescenta”)
In caz ca observati simptome de depresie la adolescentul dumneavoastra, primul pas spre recuperare e comunicarea. Discutati cu el si faceti-l sa inteleaga ca ii sunteti alaturi, vrandu-i binele. Odata stabilit un punct de legatura, puteti (re)cladi increderea acestuia in institutia familiei si in propria stare de bine. Validati-i sentimentele si asigurati-l ca nu e nimic umilitor in a te simti deznadajduit. Daca depresia e grava, va sfatuim sa apelati la ajutor de specialitate. Terapia in combinatie cu medicatia pot avea efecte spectaculoase daca indicatiile medicului sunt respectate.
Starile schimbatoare, nu doar o dispozitie a adolescentei
In anumite cazuri, tinerii pot suferi de tulburarea bipolara. Aceasta se caracterizeaza prin alternarea violenta a starilor de depresie si apatie cu o exaltare halucinanta sau productivitate intensa. Din nou, e foarte important sa facem diferenta intre simple schimbari de dispozitie si tulburarea bipolara (cunoscuta si sub numele de sindromul maniaco-depresiv). („Tulburarea bipolara la adolescenti si... adulti”) Aceasta afectiune poate imbraca doua forme:
- Tulburarea bipolara I, unde schimbarile de dispozitie sunt foarte violente (se face trecerea de la starea deprimanta, cu ganduri suicidale si apatie bolnavicioasa, la stari de fericire extrema, aproape maniacala). Problema poate fi insotita de halucinatii, psihoze, grandomanie si paranoia. In general, persoanele care sufera de bipolaritate I se vor confrunta cu simptome de-a lungul intregii vieti, daca nu apeleaza la ajutor de specialitate. Sunt mai susceptibili indivizii care au in familie alte cazuri de bipolaritate severa.
- Tulburarea bipolara II, unde fericirea si mania sunt inlocuite cu productivitate si un sarm debordant. Tinerii care sufera de acest tip de bipolaritate pot fi cei mai populari pusti la scoala, cu un grup mare de prieteni care nu suspecteaza ca ar fi ceva in neregula cu ei, in timp ce acasa se izoleaza si rup orice legatura cu familia si apropiatii de zi cu zi. („Timiditatea la copii: copil timid sau copil introvertit?”)
S-a observat, de asemeni, o legatura intre bipolaritate si ADHD, 57% dintre adolescentii bipolari fiind diagnosticati, in trecut, cu deficit de atentie. („Dependenta de Internet, deprivare de somn sau ADHD?”)
Ce este de facut?
Pentru a ne ajuta copiii sa devina adulti, in adevaratul sens al cuvantului, trebuie sa facem tot ce ne sta in putinta pentru a le demonstra ca suntem alaturi de ei, ca suntem mandri de ei si ca ii iubim. Desi adolescenta este o varsta agitata si dificila, atat pentru copii, cat si pentru parinti, momentele de tensiune trec, lasand in urma lectii invatate si experiente de neuitat. Candva, veti privi in trecut la anii de zbucium adolescentin si veti zambi cu nostalgie. Prin urmare, apreciati, apreciati si iar, apreciati!
In cazul in care copiii dumneavoastra prezinta simptomele unor tulburari psihologice, nu ignorati situatia si luati masuri, pentru bunastarea adolescentului si a familiei. Apelati la psihologi de incredere, cu o reputatie solida, si evitati administrarea substantelor medicamentoase fara recomandarea unui medic specialist. Totul va fi bine atata timp cat aveti incredere in viitor. Succes! („Familia ca sistem - rolul terapiei de cuplu”)