Cand ma fac mare, vreau sa devin...
Ati intalnit, vreodata, un adult care sa spuna „Imi place foarte mult sa desenez, dar acum e prea tarziu sa ma apuc de aceasta pasiune”? Ati vrea ca fiul sau fiica dumneavoastra sa ajunga acest om? Suntem convinsi ca nu si, de aceea, in cadrul acestui articol dorim sa va ajutam si sa va sfatuim in privinta modului cum ati putea sa descoperiti talentele copilului dumneavoastra, sa il indrumati pe calea care i s-ar potrivi cel mai bine si, nu in ultimul rand, sa va oferim cateva motive pentru care sa luati in calcul si consilierea vocationala.
Fiecare om are un talent
...si nimic nu este mai rau, pe lumea aceasta, decat sa lasam aceste talente sa se iroseasca. Natura a avut grija sa il faca pe fiecare dintre noi priceput la ceva, fie ca este vorba despre scris, desen, dans sau domenii mai putin conventionale. Datoria noastra, ca parinti, este sa identificam aceste atractii, la copiii nostri, si sa ii ajutam sa si le dezvolte, cat mai mult posibil, pana in perioada adolescentei.
Totusi, talentul nu este ceea ce am putea crede, la o prima vedere, si de aceea este necesar sa facem o scurta incursiune in definitia si componentele acestuia, pentru a sti, cu exactitate, dupa ce anume sa ne uitam.
Conform definitiei, talentul este o competenta pentru o anumita activitate. Aceasta poate fi fizica sau mentala. Aptitudinea nu inseamna cunoastere, intelegere, invare sau achizitionare a unor abilitati, ci ea reprezinta tocmai contrastul acestor lucruri. Iata, asadar, cum tocmai definitia acestui termen este menita a aduce incertitudine, atunci cand ne dorim sa stim, in mod practic, cum ne-am putea ajuta copilul.
Totusi, asa cum si consilierea vocationala o spune, aptitudinile se pot masura prin teste, asadar au nevoie de cateva dimensiuni prin care sa se faca acest lucru. In general, testele de aptitudini fac apel la cele mai comune talente, in incercarea de a le descoperi. Astfel, daca veti merge cu copilul dumneavoastra la un consilier vocational, unul dintre urmatoarele teste vor fi aplicate:
DAT – Testul de Aptitudini Diferentiale: aptitudinile urmarite de catre acesta sunt argumentarea verbala, abilitatile matematice si numerice, gandirea mecanica, relatiile spatiale, silabisirea, folosirea limbajului, viteza si acuratetea perceptuala. Daca se ating punctaje maxime la aceste dimensiuni, inseamna ca cel mic are un talent real in activitatile care necesita aceste abilitati, asa cum este scrisul, de exemplu, mecanica sau matematica.
IWRA – Inventarul abilitatilor relevante pentru munca: desigur, acest test se aplica la varste mai mari, asa cum este cea a adolescentei, si intentioneaza sa descopere calitatile unui om, pentru a il ajuta in alegerea unei viitoare meserii. Acesta urmareste dimensiuni precum sociabilitatea („Adolescentii si socializarea”), empatia („Empatia – diferente de varsta si gen”), abilitatile de vanzare („Iti poti invata copilul sa devina un antreprenor de succes?”), abilitatile de leadership si management, abilitatile organizationale, cele clerice, mecanice, dexteritatea manuala, abilitatile numerice si matematice, cele stiintifice, cele artistice, literare si creative, cele de citit, folosirea limbajului, perceptia spatiala. Recomandam ca acest test sa fie facut de catre orice elev, pentru a il ajuta sa aleaga o facultate intr-adevar potrivita pentru el, dupa terminarea scolii. („Examenul de bacalaureat si alegerea facultatii – Cum ar putea ajuta parintii?”)
OASIS-3 – Chestionarul aptitudinilor: acesta masoara o arie larga de abilitati, exostand o varianta a sa si pentru copii, insa nu subliniaza punctele forte ale fiecarei dimensiuni. El masoara abilitatile generale, cele verbale, cele matematice, cele spatiale si perceptuale, dexteritatea manuala. Exista o multitudine de variante ale sale chiar si pe internet, insa, va recomandam sa apelati, totusi, la un specialist, pentru un rezultat exact.
Am enumerat dimensiunile acestor trei teste, pentru a va face o idee despre ceea ce implica un anumit talent. Un copil ce are, de exemplu, o dexteritate foarte buna, poate sa inregistreze un real succes in desen sau sculptura, in activitatile care necesita o coordonare si o acuratete mare a miscarilor. Un altul, care are abilitati lingvistice deosebite, dar nu are o gandire matematica, este posibil sa nu fie chiar atat de bun in scrierea poeziilor.
Talentul si cariera
In functie de abilitatile la care suntem buni, putem alege si anumite talente la care sa excelam. Deoarece dorim sa ajutam atat copiii, cat si parintii lor, in randurile de mai jos vom prezenta factorii care se iau in considerare, atunci cand se recomanda anumite cariere pentru o persoana. Acestia sunt:
- Aptitudinile
- Educatia
- Scopurile personale
- Interesele personale
- Viziunea
- Valorile interioare
Dupa cum puteti vedea, din aceasta lista, aptitudinile singure nu sunt suficiente, pentru a preconiza daca o persoana va excela intr-o anumita cariera sau nu, insa au o importanta suficient de mare incat sa fie luate in considerare, in primul rand. Pe langa acestea, trebuie sa tinem cont si de participarea si implicarea personala a copilului, de ceea ce isi doreste el sa devina, de felul cum percepe el un anumit domeniu sau de credintele sale interioare. („Vreau sa-mi aleg singur cursul vietii!”)
Excluzand fie si un singur factor, din aceasta lista, cariera unui om se poate solda cu un intreg esec. De exemplu, o persoana care deseneaza foarte bine, are o educatie perfecta in acest sens, isi doreste sa ajunga un pictor celebru si munceste foarte mult pentru acest lucru, are o sansa foarte mica sa ajunga la acest nivel, daca este nevoit sa lucreze intr-un mediu pe care nu il agreeaza, aceste dimensiuni influentandu-se reciproc, intr-un cerc vicios.
De aceea, ca si parinte, este necesar sa luati in calcul toti acesti factori, atunci cand incercati sa va indrumati copilul pe drumul sau in viata, pentru a fi siguri ca el va intampina un succes.
Cum descoperim talentul copiilor nostri?
Pentru a ne ajuta copiii sa-si descopere talentul, primul element in alegerea unei viitoare cariere, este necesar sa urmam, la randul nostru, anumiti pasi.
Partea a doua >>