Dezvoltarea unui copil se desfasoara pe multe planuri, pana la incheierea sa, la varsta de 24 de ani. De multe ori, insa, parintii uita ca trebuie sa ii acorde o atentie speciala adolescentului, pe plan social, pentru ca latura aceasta sa se dezvolte intr-un mod normal si dorit. („Adolescentii si socializarea”). Aspecte precum zona in care acesta locuieste sunt, adeseori, neglijate, din cauza faptului ca parintii se axeaza, mai mult, pe prietenii pe care tanarul ii are, pe relatiile amoroase sau pe cele cu colegii sai de scoala.

In acest articol, insa, vom incerca sa vedem daca zona in care locuim influenteaza dezvoltarea sociala a adolescentului si, daca da, cat de mare este aportul adus de catre aceasta.

Pana la a discuta despre un anumit cartier al unui oras, sa nu uitam ca influente, in dezvoltarea sa, poate avea si orasul si chiar si tara in care un adolescent locuieste. De exemplu, asa cum am putut vedea in articolul „Invata metode de a fi parinte de la alte culturi: parintii chinezi” si in lunga serie de articole ce i-a urmat, pe glob exista diferite sisteme si dogme educationale, care difera de la cultura la cultura si care influenteaza, in mod diferit, dezvoltarea si traseul in viata al unui om. De aceea, va recomandam cu mare drag sa cititi aceasta serie, pentru a vedea diferentele intre educatia romaneasca si cea a altor tari si, poate, pentru a invata cateva ideologii noi.

Vom discuta, acum, la o scara mai restransa, despre orasul in care adolescentul locuieste. Atunci cand, de exemplu, unul dintre parinti primeste un nou loc de munca, in alt oras, ia in considerare, de obicei, factori preucm scolile, marimea orasului, posibilitatile de petrecere a timpului liber, inainte de a decide daca sa isi mute intreaga familie acolo sau nu. Totusi, caracteristicile unei comunitati pot avea un impact profund asupra unui adolescent.

Prin comunitate intelegem, de fapt, caracteristicile socioeconomice ale unui oras, tipul resurselor disponibile, organizarile religioase, cantitatea de publicitate care se face in acea zona si, nu in ultimul rand, tipul de oameni care traiesc in acel oras. Departe de stereotipuri si mentinandu-ne realismul, exista caracteristici tipice ale oamenilor din fiecare oras sau zona a tarii, date de mentalitatea si normele generale, de resursele de care orasul respectiv dispune sau de economia lui. Din pacate, multe comunitati din Romania, in particular orasele mici sau zonele rurale, nu au foarte multe astfel de resurse, astfel incat aceasta stare interfereaza serios cu dezvoltarea unui adolescent.

Pe de alta parte, desi ii dezvolta multe planuri psihologice, orasele mari au si ele o influenta negativa asupra adolescentilor, tocmai din cauza bogatiei resurselor. In orasele mari exista mai multe tentatii („Ce ar trebui sa stie parintii despre droguri”), mai multa publicitate („Influenta televizorului asupra copiilor”) si oamenii sunt, adeseori, mult mai introvertiti si solitari („Timiditatea la copii: copil timid sau copil introvertit?”).

Totusi, daca putem evita, oarecum, caracteristicile unei comunitati, in ceea ce priveste cartierul in care locuim, lucrurile se complica. Statusul socioeconomic al unui cartier nu este un mit si poate afecta, in mod semnificativ, un adolescent.

In Romania, acest status este si mai pronuntat, in speta din cauza repartizarii apartamentelor, inainte de perioada `89, in functie de locul de munca al noilor locuitori a lor. De exemplu, era un fapt comun sa existe cartiere ale lucratorilor in uzine, ale celor intelectuali sau a altor profesii. Stabilitatea socioeconomica, pe de alta parte, in ceea ce priveste un cartier, este tendinta oamenilor de locui acolo, pentru o perioada mai lunga de timp. In Romania, acest indice al stabilitatii este foarte mare, ceea ce ne spune ca, astazi, intr-o anumita zona, marea majoritate a locuitorilor stau de mai bine de cateva zeci de ani.

De ce am dorit sa va precizam despre acesti doi indici socioeconomici? De exemplu, un scor SES (statusul socioeconomic) ridicat al unui cartier este asociat, in mod pozitiv, cu note mari la scoala, dar, in acelasi timp si in mod negativ, cu abandonul scolar ridicat, in special in randurile baietilor. Pe de alta parte, cei care locuiesc in cartiere cu scorul SES scazut – in special cei aflati la inceputul adolescentei – sunt supusi unui risc ridicat de a fi implicati in acte de delicventa juvenila sau comportamente problematice, cum ar fi violenta sau consumul de substante interzise („Puntea dintre generatii: alcoolul, la varste din ce in ce mai fragede”). Atunci cand apare oportunitatea ca adolescentul sa se mute dintr-un cartier sarac, totusi, sansele ca aceste comportamente sa apara scad drastic.

Atunci cand adolescentul face parte dintr-o minoritate, mutarea intr-un cartier foarte mare ii creste sansele de a sta cat mai mult timp in scoala si a urma, chiar, toate treptele de invatamant postliceale. S-a aratat ca adolescentii care erau implicati, intr-un fel sau altul, in sistemul de justitie, care s-au mutat in cartiere cu indicele SES mai mare, au fost mai rar implicati in alte acte ilegale, spre deosebire de colegii lor, care au ramas in cartierul initial.

Legatura dintre indicele SES scazut si delicventa juvenila sau comportamentul problematic poate fi explicata prin lipsa unor institutii care sa monitorizeze activitatea adolescentilor, asa cum este politia, a locurilor de recreere adecvate, ca de exmplu parcurile, sau a lipsei de educatie a parintilor. De asemeni, sa nu uitam ca exista si factorul imitatie, unul foarte puternic, am putea adauga, mai ales la varsta adolescentei, prin care noi avem tendinta sa imitam ceea ce vedem la cei din jurul nostru.

Stabilitatea cartierului este un alt factor de care parintii trebuie sa tina cont, daca doresc o influenta cat mai buna asupra dezvoltarii fiului sau fiicei lor.

De exemplu, instabilitatea unui cartier – masurata prin rata mutarilor care au loc in zona – are o corelatie puternica in ceea ce priveste consumul de substante ilegale printre adolescenti. („Parintii si dependenta de droguri a copiilor”). Pe de alta parte, daca intr-un cartier s-a inregistrat o rata scazuta de somaj, s-a aratat ca aici exista si o viata mai satisfacatoare a adolescentilor. Pe masura ce rata somajului dintr-un cartier crestea, in respectivul cartier apareau si mai multe sarcini adolescentine („Adevaruri despre sarcina in adolescenta”) sau o sexualitate problematica („Comportamente sexuale problematice in adolescenta”).

Lipsa institutiilor, cum ar fi cresele, politia, liceele sau oportunitatile de angajare si lipsa unui suport din partea comunitatii in practicarea unor relatii parentale pozitive au, de asemeni, o corelatie cu astfel de manifestari venite din partea adolescentilor.

Pe langa cei doi indici prezentati in randurile mai sus intr-un mod succint, exista si alti factori pe care ar trebui sa ii luam in considerare, atunci cand vine vorba despre cartierul in care locuim si adolescentul nostru. Literatura de specialitate abunda in studii si referinte privind acest subiect, insa, in acest subcapitol al articolului nostru, vom trece in revista, pe scurt, doar felul cum zona de resedinta ne influenteaza. Teoriile care explica aceste efecte se impart, in mod normal, in aceste categorii:

• teoriile „epidemiei”, bazate, in primul rand, pe puterea de influenta a oamenilor aflati in apropierea noastra.
• teoriile „socializarii colective”, in care vecinii devin modele pentru copii, atunci cand acestia sunt in crestere
• teoriile „institutiilor”, in care scolile, politia, cabinetele medicale sau alte institutii situate intr-un cartier imprima copiilor o anumita conduita
• modelele de „competitie”, in care vecinii si prietenii se afla intr-o competitite, pentru folosirea resurselor unei comunitati
• modelele „deprivarii relative”, unde adolescentii isi evalueaza propria situatie vis – a – vis de vecinii lor.