Sarcina
pe
saptamani

1 2 3 4
5 6 7 8
9 10 11 12
13 14 15 16
17 18 19 20
21 22 23 24
25 26 27 28
29 30 31 32
33 34 35 36
37 38 39 40
41 42




Probleme medicale
  OscilloCoccinum  
  Ce reprezinta buzele vinete?  
  Infectiile gastrointestinale si diareea  
  Boala celiaca  
  Varicela (Varsatul de vant)  
  Rujeola (pojarul)  
  Parotidita (oreionul)  
  Rubeola (pojarelul)  
  Raceala si gripa  
  Durerile de urechi  
  Diabetul la copii  
  Copiii nascuti prematur  
  Inecare si resuscitarea cardiopulmonara  
  Defectele copilului la nastere  
  Ce este autismul?  
  Loviturile la cap in cazul copiiilor  
  Infectii care iti pot afecta copilul  
  Alergiile la copii  
  Intoleranta la lactoza pentru copii  
  Gastroenterita la copii  
  Alergiile alimentare la bebelusi  
  Care este valoarea normala a temperaturii  
  Boala a cincea sau boala obrajilor palmuiti  
  Complicatii ale obezitatii la copii  
  Bruxismul (scrasnirea dintilor)  
  Deshidratarea la copii  
  Copiii cu ADHD  
  Boala mana-picior-gura  
  Eruptia cutanata de la caldura  
  Intrebari frecvente despre imunizare  
  Ambliopia la copii  
  Rahitismul la copii  
  Dislexia la copii  
  Durerile de crestere  
  Icterul la nou-nascuti  
  Convulsiile febrile  
  Astmul la copii  
  Vitamine pentru copii  
  Fimoza la copii  
  Obiectele inghitite  
  Toxocaroza  
  Rinita alergica la copii  
  Conjunctivita la copii  
  Giardioza  
  Pneumonia  
  Ulciorul si Chalazionul  
  Tenia la copii  
  Bronsiolita - Bronsita Asmatiforma  
  Bacteria Escherichia Coli  
  Probleme de Vedere la copii  
  Pericardita la copii  
  Diagrame de crestere ale copilului  
  Tusea convulsiva  
  Sindromul mortii subite la sugari  
  Hemofilia la copii  
  Afectiuni oftalmologice la copii  
  Prezi sanatatea copilului tau  
  Anemia – Notiuni de baza  
  Sigilarea dintilor la copii  
  Fobiile copilariei  
  Boala hemolitica a nou-nascutilor  
  Despre alergia la grau  
  Vindecarea ranilor unei copilarii traumatizante  
  Strabismul  
  Varsaturile  
  Tusea si raceala  
  20 mituri despre ADHD  
  Sistemul imunitar  
  Sinuzita la copii si la adolescenti  
  Infectii bacteriene vs virale  
  Torticolisul congenital  
  Terapie asistata de animale  
  Ochii copilului tau  
  Vegetarianismul la copii  
  Psihoterapia pentru copii  
  Anatomia si dezvoltarea dintilor  
  Caderea parului la copii  
  Nevii (alunitele) la copii  
  Greutatea la adolescenti  
  Incontinenta urinara la copii  
  Balbaiala - Logopedie  
  A auzi voci si a vedea lucruri  
  Copilul anxios  
  Tutunul si adolescentii  
  Alunite cancerigene la copii  
  Dependenta de Internet  
  Igiena orala la copii  
  Tulburarile de alimentatie  
  Tulburarea bipolara  
Copilul anxios

Copilul anxios

image

Toti copiii experimenteaza starea de anxietate. Anxietatea la copii este normala si de asteptat in momente specifice ale dezvoltarii. Temerile si grijile copiilor pot fi prezente si comune. De exemplu, de la aproximativ 8 luni pana la varsta prescolara, copiii sanatosi pot prezenta un stres intens in momentele de separare de parinti sau de alte persoane apropiate. Sugarii sunt usor de speriat si, mai tarziu, dezvolta o teama trecatoare de persoanele straine. Copiii mici pot avea de asemenea temeri de scurta durata, cum ar fi frica de intuneric, de furtuni, de animale sau creaturi imaginare.

Copiii de varsta scolara au tendinta de a-si face griji cu privire la ranire, moarte si evenimente naturale cum ar fi furtunile. Pre-adolescentii si adolescentii experimenteaza de obicei anxietatea cu privire la performantele scolare, statutul social si starea de sanatate.

In procesul de dezvoltare temerile firesti pot deveni problematice in cazul in care nu dispar cu timpul sau in cazul in care acestea sunt suficient de severe incat afecteaza functionarea zilnica a unui copil. Un specialist clinician poate distinge anxietatea normala prezenta in dezvoltarea fireasca sau timiditatea, de o tulburare de anxietate care necesita interventie si tratament.

Copiii anxiosi sunt de multe ori prea tensionati sau rezervati. Unii ar putea solicita o multime de incurajari si linistiri, iar grijile lor pot interveni in activitatile cotidiene. Parintii nu trebuie sa respinga temerile copilului sau sa il critice, ori sa se amuze pe seama lui, deoarece copiii anxiosi pot deveni linistiti, complianti si dornici ca dificultatile lor sa se rezolve. Parintii trebuie sa fie atenti la semnele de anxietate severa astfel incat sa poata interveni mai devreme pentru a preveni posibile complicatii. Exista tipuri diferite de anxietate la copii. Medicii diagnosticheaza tulburarile de anxietate specifice prin examinarea contextului in care apar simptomele de anxietate a copilului.

Anxietatea de separare

Simptomele de anxietate de separare includ:

  • ganduri constante si temeri excesive cu privire la siguranta parintilor si a ingrijitorilor;
  • refuzul de a merge la scoala;
  • dureri de stomac frecvente si alte plangeri fizice;
  • griji nerezonabile despre dormitul departe de casa;
  • panica sau accese de furie in momentele de separare de parinti;
  • tulburari ale somnului sau cosmaruri.

Fobiile

Simptomele de fobie includ:

  • teama extrema de un lucru sau o situatie specifică (ex. caini, insecte, ace);
  • temerile cauzeaza un disconfort semnificativ si interfereaza cu activitatile obisnuite.
Puteti citi mai multe despre acest subiect in articolul "Fobiile copilariei".

Anxietatea sociala

Simptomele de anxietate sociala includ:

  • temeri legate de intalniri sau de a vorbi cu oamenii;
  • evitarea situatiilor sociale;
  • putini prieteni in afara familiei.

Alte cauze

Alte simptome ale copiilor cu anxietate includ:

  • multe griji despre lucruri inainte ca acestea sa se intample;
  • griji constante sau preocupari exagerate cu privire la familie, scoala, prieteni sau unele activitati;
  • ganduri repetitive, nedorite (obsesii) sau actiuni greu de stopat (compulsii);
  • temeri legate de jena sau de a gresi;
  • stima de sine scazuta si lipsa de incredere in sine.

Tratament

Nu exista o cauza unica in tulburarile de anxietate. Dezvoltarea unei tulburari de anxietate rezulta dintr-o interactiune intre anumiti factori de risc biologici si de mediu, care sunt unici pentru fiecare individ. Genetica joaca un rol important in a determina cine va dezvolta o tulburare de anxietate, la fel si temperamentul unui copil sau stilul de personalitate innascut (Mai multe informatii despre cum influenteaza genetica copiii puteti afla citind articolul "Genetica si copilul tau"). Studiile arata, ca acei copii care au o precautie innascuta si sunt linistiti si timizi au mai multe sanse de a dezvolta o tulburare de anxietate. Factorii de risc de mediu, cum ar fi stilul de parenting, combinat cu factori de risc biologici genetici si de temperament predispun mai mult sau mai putin un copil la dezvoltarea unei tulburari de anxietate.

Problemele de anxietate severa la copii pot fi tratate. Tratamentul precoce poate preveni dificultati din viitor, cum ar fi pierderea prieteniilor, esecul de a-si folosi potentialul social si academic, precum si sentimente de stima de sine scazuta. Nu exista un singur tratament pentru copiii si adolescentii cu tulburari de anxietate. Un specialist va formula un plan de tratament individualizat in functie de nevoile fiecarui copil si familie.

Tratamentele pot include o combinatie a urmatoarelor: psihoterapie individuala, terapie de familie, medicamente, educatie comportamentala si consiliere scolara.

Psihoterapia este prima linie de tratament pentru tulburarile de anxietate de gravitate usoara.

Atunci cand simptomele de anxietate ale copilului sunt severe, sau atunci cand un copil a raspuns doar partial la psihoterapie, adaugarea medicatiei poate fi de ajutor. Inhibitorii selectivi ai recaptarii serotoninei (SSRI) sunt cele mai cunoscute medicamente folosite pentru a trata tulburarile de anxietate. Parintii ar trebui sa discute riscurile si beneficiile acestor medicamente cu medicul copilului lor.

Articol scris de Psiholog Delia Ciobancan