Chiar daca au trecut doua secole de cand Imperiul Spaniol a parasit si a renuntat la coloniile pe care le avea in America de Sud, aspecte precum educatia si parentalitatea au ramas, inca, adanc implementate in subconstientul oamenilor din aceasta zona.

Astazi vom incerca sa analizam modul in care parintii hispanici ii educa pe cei mici si ce aspecte pozitive si negative sunt asociate cu parentalitatea.

Va readucem aminte ca aceste articol face parte dintr-o serie mai mare, in care puteti afla informatii despre cum sunt parintii arabi, scandinavi si chinezi ("Invata metode de a fi parinte de la alte culturi: parintii chinezi","Invata metode de a fi parinte de la alte culturi: parintii arabi").

Indiferent de cum privim lucrurile, o particularitate ne este clara, in mod direct: parintii din America de Sud sunt autoritari. Copiii nu au voie, adeseori, sa iasa din casa dupa ora 22, iar atributiile si asteptarile le sunt bine cunoscute inca de la o varsta frageda. Dupa cum bine stiti, copilul creste prin a „absorbi” personalitatea si detaliile legate de caracter ale parintilor. Astfel, avand parinti autoritari, copilul va ajunge si el, in perioada adulta, sa fie autoritar. („Tu ce stil parental ai adoptat?”)

Totusi, conform unui studiu din Brazilia, copiii care au parinti autoritari nu intra in atat de multe probleme fata de alti copii, deoarece le este frica de reactia pe care acestia o vor avea. In plus, in aceeasi cercetare, a fost descoperit faptul ca acesti copii vor fi mai putin predispusi sa consume alcool sau alte droguri de mare risc, atunci cand vor ajunge in perioada adulta.

Mai mult decat atat, copiii educati de parinti autoritari nu sunt foarte manierati cu alte persoane si nu isi pot stapani emotiile la fel de bine precum altii de varsta lor. Acest lucru este cauzat de exemplul de nesiguranta pe care acestia il au acasa, atunci cand parintii reactioneaza intr-un mod mai agresiv la orice greseala pe care cei mici o fac. („Violenta verbala este tot o forma de violenta!”)

Conform multor studii efectuate de-a lungul anilor, peste 85% dintre copiii care au probleme de comportament sufera de aceasta tulburare de personalitate din cauza unor parinti autoritari. Intr-adevar, acestia sunt mai manierati cu persoanele pe care le cred superioare lor, dar pe cei pe care ii considera la acelasi nivel sau cu o treapta mai jos ca si statut social ii desconsidera si pot chiar sa dezvolte un comportament agresiv. („Un copil agresiv? De ce?”)

Cu ajutorul unui studiu efectuat in Marea Britanie de catre James Kim, s-a efectuat un top al zonelor cu cel mai scazut grad de sociabilitate. Pe primele locuri se afla majoritatea tarilor din America de Sud, China si Cipru. Toate aceste tari sunt cunoscute ca promoveaza educatia autoritara, iar, printr-o simpla corelatie, putem spune ca acest lucru este strans legat, poate e chiar sursa principala, pentru un nivel scazut de sociabilitate.

Desi este in natura umana sa ne iubim copiii, parintii hispanici par sa faca acest lucru mai mult platonic. Desi, mai mult ca sigur, acestia ii iubesc pe cei mici, ei nu o arata deoarece cred ca, prin a infatisa afectiune, copiii nu vor putea sa faca fata vietii in perioada adulta, facandu-i, prin urmare, „mai duri”. Totusi, aceasta analogie este gresita, deoarece un copil are nevoie de iubire si afectiune atunci cand creste, pentru ca, in caz contrar, el poate dezvolta tulburari emotionale si de personalitate foarte grave. In plus, copiii care nu primesc afectiune sunt predispusi sa dezvolte stari de anxietate, poate chiar depresie, au o stima de sine scazuta si, totodata, nu isi dezvolta latura sociala.(„Depresia in randurile copiilor”)

In plus, se pare ca in tarile din America de Sud, dar si in Spania, copiii sunt foarte predispusi sa fie extrem de nesiguri pe plan emotional. Rata divorturilor este una dintre cele mai mari in aceste tari, iar una dintre cauze este, cu siguranta, lipsa afectiunii oferita de parinti in perioada copilariei.

La fel ca in majoritatea tarilor din lume, religia este un aspect foarte important din educatia copiilor. Majoritatea persoanelor sunt crestine, iar parintii le impun celor mici sa mearga, uneori chiar si fortat, la slujbele care au loc in fiecare duminica. Desigur, acest lucru poate fi benefic pentru cel mic, dar atunci cand este fortat sa faca acest lucru, el poate dezvolta sentimente de nesiguranta si anxietate. („Influenta religiei asupra dezvoltarii copiilor”)

Uneori, un copil poate fi chiar denigrat de familia sa daca refuza, sub orice chip, sa mearga la una dintre slujbele religioase care au loc in fiecare saptamana.

In tarile hispanice, acest tip de educatie este folosit in mod gresit, deoarece parintii ofera o recompensa dupa ce copilul a fost „fortat” sa efectueze un lucru ce nu i-a placut. Logica pe care se bazeaza parintii este ca, in viitor, copilul nu va mai fi impotriva deciziilor pe acestia le iau, stiind ca, dupa ce totul va lua sfarsit, el va primi o recompensa. („Tipurile de invatare si aplicarea lor in viata de zi cu zi”)

Totusi, este posibil ca, adeseori, un copil sa fie profund dezamagit, atunci cand, de exemplu, merge la un eveniment care nu ii place si nu primeste o recompensa la sfarsitul lui. In plus, el poate sa ajunga sa refuze, in viitor, un loc de munca ce nu ii ofera o recompensa imediata. Rata de somaj din America de Sud este cea mai mare din intreaga lume, desi, in ultimii 5 ani, multe dintre tarile din aceasta zona au crescut foarte mult din punct de vedere economic.

Desi educatia din tarile hispanice este efectuata in mod autoritar si fara prea multa afectiune, majoritatea copiilor au note foarte bune la scoala, iar rata de promovabilitate este foarte mare. Totusi, profesorii sunt la scoala precum parintii: autoritari. Aici inca se mai aplica pedepse fizice daca un copil nu are rezultatul dorit de catre profesor, acest aspect avand un impact extrem de negativ asupra dezvoltarii emotionale si a personalitatii celor mici. Incepand din anul 2005, s-au creat mai multe legi in tarile din America de Sud care incearca sa combata acest tip educatie, dar, din pacate, pana in prezent, rezultatele intarzie sa apara.

Din pacate, majoritatea parintilor hispanici cred ca sunt morali, atunci cand vine vorba de cresterea copiilor. Cu toate acestea, studiul efectuat in anul 1992 de catre Dekovic si Jannsens a demonstrat faptul ca ei sunt, de fapt, mai putin capabili sa isi pastreze calmul in situatiile mai problematice si nu sunt atat de morali precum credeau.

In majoritatea scolilor din America de Sud, au fost instalate cabinete psihologice pentru a ii putea ajuta pe cei mici sa inteleaga educatia pe care o primesc si cum pot acestia sa faca fata situatiilor pe care le intampina acasa. Totusi, in scurt timp, s-a descoperit ca multi dintre acei adolescenti nu erau capabili sa ia decizii morale, chiar si atunci cand rezolvarea era una extrem de simpla.

Desi, in Spania, nivelul de educatie a crescut considerabil in ultimul timp, in America de Sud aceasta pare sa stagneze, chiar daca statele fac eforturi destul de mari pentru a combate acest lucru. Singurul aspect pozitiv pe care il putem adopta din educatia din tarile hispanice este cel bazat pe recompensa, dar si acesta trebuie adaptat si schimbat pentru a putea sa aiba succes. („Tipurile de invatare si aplicarea lor in viata de zi cu zi”)

Trebuie sa avem grija sa ii oferim copilul afectiunea de care are nevoie si, foarte important, sa nu fim autoritari cu el, pentru a putea preveni aparitia unor tulburari de comportament si de personalitate atunci cand acesta ajunge in perioada adulta.