Incontinenta urinara la copii
Anxietatea
Evenimentele cauzate de anxietate ce apar la copii cu varste cuprinse intre 2 si 4 ani –inainte de a apare controlul total al vezicii- pot duce la enurezie primara. Anxietatea dupa varsta de 4 ani poate due la enurezie secundara la copiii ce au stat uscati pentru cel putin 6 luni. Evenimentele ce cauzeaza anxietatea la copii includ abuzuri sexuale, fizice sau psihice, situatii sociale nefamiliare cum ar fi mutatul sau un inceput nou la o alta scoala sau evenimente familiale cum ar fi un nou frate/sora, moartea unui membru al familiei sau divort.
Incontinenta urinara in sine este un eveniment cauzat de anxietate. Contractiile puternice ale vezicii rezulta in scurgeri in timpul zilei ce pot duce la rusine si anxietate ce duce la udatul patului datorita cosmarurilor.
Genetica
Anumite gene descoperite recent par sa contribuie la incontinenta urinara. Copii au o sansa de 30% sa sufere de incontinente urinare nocturne daca unul dintre parinti a fost afectat pe perioada copilariei. Daca ambii parinti au fost afectati pe perioada copilariei sunt sanse de 70% ca si copilul “sa ude patul”.
Ce cauzeaza incontinenta urinara diurna?
Incontinenta urinara diurna poate fi cauza de o infectie a tractului urinar sau de probleme structurale ale acesteia si dispare cu mult inaintea incontinentei urinare nocturne. O vezica hiperactiva si oprirea urinatului sunt cauzele incontinentei urinare diurne.
Vezica hiperactiva
O vezica hiperactiva e o conditie in care un copil sufera de cel putin doua din urmatoarele conditii:
- urgenta urinara – inabilitatea de a intarzia (amana) urinarea
- dorinta incontinentei urinare – scurgerile urinare cand vezica se contracta neasteptat
- urinarea frecventa – cand se urineaza de 8 sau de mai multe ori pe zi sau de mai mult de doua ori pe noapte
Oprirea urinatului sau infrecventa acesteia
Oprirea urinatului apare atunci cand copilul se abtine voluntar pe perioade lungi de timp. De exemplu, copilul nu vrea sa foloseasca toaleta de la scoala sau nu vor sa intrerupa anumite activitati placute, asa ca ignora semnalul corpului ce le indica faptul ca au o vezica plina. In aceste cazuri, vezica se poate umple la maximum si pot provoca scurgeri urinare. In aceste cazuri pot aparea probleme de tract urinar datorate unei veizici iritate.
Factorii ce pot combina oprirea urinatului cu incontinenta urinara diurna includ:
- o capacitatea scazuta a vezicii
- probleme structurale
- evenimente cauzate de anxietate
- presiune survenita de la constipatie
- bauturi sau mancaruri ce contin cofeina
Cum se trateaza incontinenta urinara la copii?
Majoritatea cazurilor de incontinenta urinara dispar natural pe masura ce copilul inainteaza in varsta si nu necesita tratament. Cand tratamentul este necesar, optiunile includ controlul vezicii si medicatia.
Dezvoltarea
Pe masura ce copilul se maturizeaza:
- capacitatea vezicii creste
- alarmele naturale ale corpului de activeaza
- o vezica hiperactiva se calmeaza
- apare raspunsul la semnele corpului ca e timpul sa mearga la toaleta
Pregatirea vezicii
Pregatirea vezicii consta in exercitii de intarire a muschilor vezicii pentru a controla mai bine urinarea. Marind gradual timpul de a merge la toaleta poate ajuta la marirea vezicii ca sa poata sustine mai multa urina.
Tehnici aditionale ce pot ajuta la controlul incontinentei urinare diurne sunt:
- urinarea la program (de exemplu, o data la 2 ore)
- evitarea mancarurilor sau bauturilor ce contin cofeina
- relaxarea muschilor si a nu grabi urinarea lasand vezica sa se goleasca complet
Trezirea copiilor pentru a urina poate ajuta la incontinenta urinara nocturna. Asta daca desigur, copilul consuma destule lichide in timpul zilei si nu cu putin timp inainte sa se culce.
Medicatia
Incontinenta urinara nocturna poate fi tratata crescand nivelul hormonului diuretic. Acest hormon poate fi crescut cu ajutorul unui hormon sintetic, cunoscut ca si desmopressin ce poate fi gasit sub forma de pastille, spray nasal si picaturi nazale. Desmopressin poate fi folosit in cazul copiilor. O alta medicatie este Imipramine (Tofranil) ce ajuta la incontinenta urinara nocturna desi nu se stie cum aceasta medicatie previne udatul patului. Desi aceste medicatii pot ajuta copilul pe termen scurt, problemele pot reaparea odata cu oprirea medicatiei.
Incontinenta urinara cauzata de o vezica hiperactiva poate fi tratat cu Ditropan, o medicatie ce ajuta la calmarea vezicii si controlul spasmelor musculare.
Mancatul, dieta si nutritia
Mancatul, dieta si nutritia nu joaca un rol prea important in cauzarea sau prevenirea incontinentei urinare la copii, totusi, consumul suficient de fluide in timpul zilei si evitarea cofeinei (prezenta de ex. in Coca Cola) poate ajuta.
De retinut
- Incontinenta urinara, reprezinta pierderea controlului vezicii ce rezulta in pierderea accidentala a urinei. Un copil cu incontinenta urinara s-ar putea sa nu ramana uscat atat in timpul zilei cat si al noptii. Desi incontinenta urinara afecteaza multi copii, ea deobicei dispare odata cu trecerea timpului.
- La varsta de 5 ani, mai mult de 98% dintre copii pot controla urinarea in timpul zilei. Udatul patului noaptea e mult mai comun decat udatul ziua la copii, afectand 30% dintre copii cu varsta de 4 ani
- Cauzele exacte ce provoaca incontinenta urinara nocturna sunt necunoscute. Desi unele cazuri sunt cauzate de probleme ale tractului urinar, majoritatea cazurilor rezulta de la mai mult de un factor ce poate include dezvoltarea fizica inceata (corpul este mai dezvoltat decat sistemul nervos), supraproducerea de urina pe timpul noptii si inabilitatea de a recunoaste cand se umple vezica.
- Incontinenta urinara nocturna este uneori asociata cu cu tulburarea hiperkinetica (ADHD), apneea de somn obstructiva si anxietate. Anumite gene au fost descoperite ca ar putea contribui la transmiterea pe cale genetica a incontinentei urinare.
- Incontinenta urinara diurna nu este asociat cu infectia de tract urinar sau probleme structurale ale tractului urinar ci se o vezica iritata sau oprirea urinatului.
- Majoritatea incontinentelor urinare dispar natural pe masura ce copilul se maturizeaza si nu necesita tratament. Cand tratamentul este necesar, optiunile includ pregatirea vezicii si medicatia.
<< Prima parte