Un pic de anxietate si ingrijorare, uneori, este normala. Mai mult, aceasta cantitate normala de anxietate ne poate ajuta sa reactionam in unele situatii si sa fim suficient de motivati incat sa ducem lucrurile la bun sfarsit. Totusi, o stare de framantare interioara foarte mare poate indica prezenta unei probleme. Pentru unele mame, momentele dinaintea nasterii pot fi atat de tensionate incat se pot transforma intr-o tulburare de anxietate.

Frica intensa este o emotie umana normala, insa, in momentul in care aceasta este irationala, neputandu-se explica prin prezenta unui pericol iminent, este posibil sa fie vorba despre aceasta afectiune.

Anxietatea generalizata este reprezentata de o stare prelungita si exagerata de neliniste, fara sa existe un motiv specific. Daca esti anxios, nervos si ingrijorat de o perioada lunga de timp, fara sa stii exact din ce cauza, psihologul ar putea oferi acest diagnostic. In acelasi timp, cea prenatala are drept factor stresor sarcina, momentul nasterii si viata de dupa a copilului. („Cum ne afecteaza stresul, barbati vs femei”)

Femeile, in general, sunt mai des afectate decat barbatii de aceasta tulburare. Conform statisticilor, 6.5% din populatia globului sufera de ea (motiv pentru care a fost denumita ca "boala secolului"), aceasta putand aparea in orice moment al vietii, desi marea majoritate a cazurilor sunt diagnosticate pana la varsta mijlocie.

Forma cea mai des intalnita de anxietate este cea generalizata. Cunoscuta si ca „frica fara cauza”, ea provoaca temeri persoanelor la care este prezenta, fara ca motivele grijilor sa fie unele consistente. Persoana care are aceasta tulburare poate simti ca se afla intr-un permanent pericol, alegand sa lupte sau sa fuga de el. In ambele cazuri, insa, starea de tensiune existenta ii afecteaza acesteia calitatea vietii.

In timp ce s-au facut mari progrese in cercetarea anxietatii prenatale, cauza actuala pentru care aceasta apare este necunoscuta. Cercetatorii incearca, acum, sa inteleaga mai bine felul in care functioneaza zonele creierului responsabile de frica. Mai exact, acestia doresc sa arunce lumina asupra felului in care o persoana priveste o situatie, proceseaza informatia si decide daca este nevoie de o stare de anxietate sau nu, pe baza experientelor anterioare. Persoanele care prezinta aceasta tulburare intampina o dificultate pe parcursul acestui proces.

Exista studii care ne fac sa credem ca una dintre cele mai dese cauze este cea genetica. Conform Asociatiei Tulburarilor de Anxietate din America, 5% din populatia globului va dezvolta, la un moment dat in viata, anxietate generalizata, ca un rezultat al factorilor biologici, istoriei familiale sau experientelor prin care trec. De exemplu, cei care au crescut intr-o familie in care parintii erau incontinuu ingrijorati, pot percepe lumea ca un loc periculos si imposibil de controlat.

O perioada stresanta poate fi, de asemeni, cauza pentru aparitia acestei tulburari, chiar daca aceasta este cauzata de experiente pozitive, precum o nunta.

Genele isi spun primele cuvantul in dezvoltarea anxietatii prenatale. Incordarea, nervozitatea si emotivitatea sunt caracteristici care se pot transmite pe linie familiala, de la parinti la copii, astfel incat, daca ai o predispozitie spre aceste trairi, este probabil sa dezvolti si anxietate, inainte de nastere.

Sentimentul predominant ca nu detii controlul asupra situatiei poate aduce, cu sine, aparitia anxietatii. Poate ca te gandesti ca nu vei face fata rolului de parinte sau ca pot aparea diferite situatii neprevazute cu bebelusul – aceste ganduri, care persista, instituie o frica ce poate conduce la dezvoltarea acestei tulburari.

Istoricul familial poate fi, si el, o cauza a aparitiei ei. Daca parintii tai au fost tot timpul ingrijorati de ce ti s-ar putea intampla, este posibil sa te fi facut sa percepi lumea ca un loc periculos pentru un copil – de data aceasta al tau.

Cateva griji, fata de modul cum se va naste si va creste cel mic, sunt normale si apar in cazul fiecarei mame. Ele devin o problema, insa, in momentul in care persista fara a avea o justificare logica, interferand cu viata ta normala si cu sarcina.

Adreseaza-te unui psiholog daca:

• Te ingrijoreaza excesiv situatia de fata
• Ai un sentiment de pericol iminent
• Ai atacuri de panica
• Ai ganduri de care nu poti scapa
• Simti o frica puternica fata de nastere

• Transpiratie excesiva
• Tremuraturi
• Lesin
• Stari de greata
• Batai rapide ale inimii

• Te ingrijorezi foarte des, fara a avea un motiv specific?
• Nu poti dormi din cauza gandurilor?
• Crezi ca starea ta de sanatate este una fragila, existand riscul permanent sa te imbolnavesti?
• Esti foarte atenta la reactiile pe care le are organismul tau?
• Iti este frica de reactiile celorlalti si de aceea eviti contactul cu acestia?
• Iti este frica sa conduci din cauza pericolelor ce pot aparea?
• Esti in permanenta in cautarea unui loc in care sa te simti in siguranta?
• Ti s-a intamplat sa ai atacuri de panica?

Daca, dupa vizita intr-un cabinet psihologic, ti s-a spus ca ai anxietate prenatala, nu trebuie sa te ingrijorezi, ci sa urmezi tratamentul pe care il recomanda psihologul. Prin terapie cognitiv comportamentala, acesta va incerca sa te ajute sa scapi de frica pe care o simti in mod constant si sa depasesti acest moment cu brio.

Avand doua componente, terapia cognitiv comportamentala incearca sa actioneze atat asupra perceptiilor care conduc la aceste emotii, cat si a reactiilor pe care corpul si psihicul nostru le are. Desi in cazurile mai accentuate de anxietate se recomanda si tratament medicamentos, in cazul celei prenatale acesta nu se foloseste, deoarece ar putea afecta copilul. De aceea, metodele de lupta contra ei implica sedinte de terapie impreuna cu un psiholog, acestea oferind, adeseori, rezultate satisfacatoare.

Un psihoterapeut te va ghida pentru a face urmatoarele lucruri:

• Sa incepi sa iti privesti grijile intr-un alt fel – sa le intelegi si sa faci distinctie intre ele
• Sa inveti si sa controlezi cateva tehnici de relaxare care sa te ajute sa treci peste frica
• Sa inveti cum sa revii la starea de calm rapid
• Sa inveti sa ceri ajutor de la ceilalti
• Sa iti schimbi stilul de viata

Daca esti o persoana anxioasa din fire sau doar ai dezvoltat una prenatala, este important sa discuti asta cu o persoana competenta in acest domeniu, pe toata perioada sarcinii.

Frica intensa elibereaza, in corpul nostru, adrenalina, si indreapta cea mai mare parte din sange spre membre, creierul oferindu-ne, astfel, ocazia de a putea fugi in caz de pericol. De la sine inteles, ca acest lucru poate dauna copilului si, in acelasi timp, si tie. De aceea, este nevoie sa mentionezi acest lucru medicului sau sa te adresezi unui psiholog care urmeaza scoala behaviorista, pentru a putea sa eviti problemele de mai tarziu.

Amanarea rezolvarii anxietatii, indiferent daca esti insarcinata sau nu, aduce cu sine efecte pe termen lung asupra sanatatii tale, a vietii profesionale, a celei sociale si a celei intime. Odata dezvoltata anxietatea, ea rareori trece de la sine, putand conduce chiar si la depresie („Depresia la copii”). In cazul sarcinii, acest lucru este cu atat mai grav, deoarece nu esti singura afectata, de aceasta data. Ea poate merge pana acolo incat sa iti fie foarte frica sa nasti asa cum iti doreai si, uneori, chiar si pana la decesul sau dezvoltarea incorecta a celui mic.