Bioritmul - Ceasul biologic sau Ritmul Circadian
„Defectiuni” ale ceasului biologic
Sindromul non-24 de ore veghe-somn si alte tulburari de somn se cred a fi cauzate de inabilitatea de a ne „reseta” ceasul biologic. Exista oameni care au un ritm circadian foarte lung, iar altii care nu au deloc o sensibilitate a trecerii timpului.
DSPS, tulburarea intarzierii somnului, mult mai comuna decat non-24, este caracteristica celor care nu pot sa se trezeasca si sa se culce la ore acceptate de catre societate, dormin, in loc, de exemplu, de la 4 dimineata si pana la pranz.
Tulburarile de ritm circadian sunt extrem de comune in ADHD, existand o corelatie intre aparitia genelor de polimorfism si acestea.
In anul 2005, in DSM IV, tulburarile de ritm circadian au fost mutate in grupa 327, ceea ce inseamna ca acestea nu mai sunt considerate tulburari mentale, ci neurologice.
Tratamentele pentru tulburarile de somn provocate ritmul circadian includ:
- terapia behaviorista („Familia ca sistem - rolul terapiei de cuplu”)
- igiena somnului
- terapie prin lumina
- medicatie precum melatonina si modafinil. Tasimeltonul s-a dovedit a fi, de asemeni, eficient.
- cronoterapie progresiva
Cum ne afecteaza ritmul circadian viata de zi cu zi?
Este general acceptat faptul ca performanta umana scade odata cu venirea serii, atunci cand trupul si mintea au nevoie de odihna, insa asta se aplica doar in cazul bioritmului de zi. In cazul celui de noapte, insa, performanta este scazuta in timpul zilei, crescand, pe masura ce se lasa seara, si scazand odata cu aparitia primelor raze de soare.
Somnul „normal” se desfasoara, si el, in cicluri de cate 90 de minute. Astfel, exista 5 astfel de cicluri pe o perioada de 8 ore de somn. Totusi, s-a arata ca mai multe perioade scurte de somn nu au acelasi efect ca una lunga. In urma studiilor, s-a aratat ca un somn intrerupt scade performantele cognitive, dar creste starea de alerta a unei persoane.
Din cauza unui program al societatii preponderent de zi, persoanele cu bioritm de noapte au tendinta de a avea perioade de somn mai scurte decat ar trebui, adeseori trezindu-se pe parcursul acestora. Astfel, aceste persoane au parte de o etapa REM (Rapid –eye movement) mai scurta, aceasta fiind necesara pentru o „resetare” completa a capacitatilor cognitive.
Un studiu NASA a aratat ca lipsa unui somn complet si intreruperea ritmului circadian implica probleme cu urmatoarele capacitati:
- Vigilenta
- Atentie
- Irascibilitate
- Pierderea agilitatii mentale
- Pierderea atentiei distributive
- Pierderea capacitatii de decizie
- Pierderea abilitatilor de perceptie
Din aceasta cauza, persoanele cu bioritm de noapte obligate sa aiba un program de zi (si invers), ofera un randament mult sub limita posibilitatilor lor.
Aproape toate functiile biologice si psihologice ale omului se desfasoara pe baza ritmului circadian, astfel incat, odata perturbat acest ritm, apare un haos in buna functionare a celui in cauza. Indiferent daca au existat conditii volutare sau involuntare, disturbarile de ritm circadian au fost, adeseori, asociate cu o varietate de tulburari mentale, care au avut un impact negativ asupra sigurantei, performantei si productivitatii respectivului individ.
Pentru majoritatea animalelor, somnul si starea de veghe sunt in perfecta concordata cu ritmul lor circadian. Omul, insa, are abilitatea cogitiva de a controla acest ritm si felul cum el se manifesta. Atunci cand intervin schimbari, in acest ritm, apar la scurt timp si efectele adverse, asa cum se intampla si in cazul unei calatorii cu avionul dintr-o tara in alta.
O cauza majora pentru atacurile de cord si infarcturi o reprezinta o disturbare a ritmului circadian. De asemeni, deteriorarea fizica ce apare odata cu varsta este pusa, in mare parte, pe seama tulburarilor de ritm circadian, aceasta fiind, nu de putine ori, insotita si de o deteriorare psihica.
Cele mai multe animale se multumesc sa isi asculte ceasul biologic si sa il lase sa le conduca viata. Oamenii, pe de alta parte, au o constiinta si o folosesc, adeseori, pentru a „nu se supune” bioritmului propriu – ca de exemplu, prin crearea unei societati preponderent functionabile pe timp de zi. Inca nu exista suficiente studii care sa arate consecintele acestui lucru, insa, in viitorul apropiat, se urmareste studierea intensa a ritmului circadian si a efectelor perturbarii sale.
Asa cum am incercat sa aratam in acest articol, perturbarile ritmului circadian, fie el de zi, de noapte sau un mix intre acestea doua, are consecinte grave asupra sanatatii, incluzand tulburari psihiatrice, precum depresia („Depresia in randurile copiilor”). De aceea, recomandarea noastra pentru toti cititorii este aceea ca fiecare dintre ei sa isi afle intervalul de veghe si somn al propriului ritm circadian si sa se adapteze acestuia, nu doar pentru a obtine ce este mai bun din abilitatile sale, dar si pentru a evita probleme de sanatate nedorite, asa cum sunt cele mentionate in randurile de mai sus.
<< Prima parte