Dispunem, in lumea aceasta, de doua sisteme interdependente diferite. Avem un sistem somato-senzorial, care transmite informatia cu privire la atingere, presiune, temperatura si durere, si avem, totodata, un sistem vestibular, care ne informeaza despre modul in care suntem pozitionati in spatiu. Arhitectura anatomica de baza care ne ajuta in a percepe lumea prin simtul atingerii este formata complet pana in momentul cand fatul nenascut are aproximativ 15 saptamani. Se dezvolta o varietate larga de receptori senzoriali in pielea si articulatiile copilului, acestea transmitand creierului textura, intensitatea, pozitia si temperatura oricarui lucru pe care el il atinge sau de care este atins.

Sistemul vestibular sau de echilibru ne ajuta sa mentinem o pozitie corecta in relatie cu imprejurimile. Traind pe o planeta cu gravitatie, este necesar ca noi sa stim in ce directie este „sus” tot timpul. Desi este posibil ca un sugar sa nu poata sta in picioare pana la varsta de 6 luni, putand dura chiar si un an pana cand acest pas este efectuat fara ajutor, sistemul de echilibru necesar pentru aceasta functie cruciala se dezvolta deja din cea de-a 14-a saptamana de sarcina. Puteti citi mai multe despre mersul bebelusilor in articolul "Mituri si adevaruri despre mers".

Bebelusii din pantec raspund la simtul atingerii. In timpul celei de-a 5-a luna de sarcina, un fetus poate fi vazut ca isi atinge propria fata si ca isi suge degetele. Presiunea exercitata prin masajul extern duce la schimbari in activitatea fetala si ritmul cardiac, iar, in cea de-a 6-a luna de sarcina, bebelusul raspunde, in pantec, la atingere, precum un copil care are varsta de un an. Bebelusii nenascuti sunt, de asemeni, in stare sa perceapa schimbarile in temperatura si pot simti durerea. Injectarea de apa rece in lichidul amniotic duce la miscari de retragere. Daca in timpul unei proceduri de amniocenteza, bebelusul nenascut este intepat cu un ac, acesta reactioneaza intr-un mod in care sugereaza ca poate percepe disconfortul si nu apreciaza intruziunile dureroase.

Exista dovezi ca, in timpul celei de-a 5-a luni de sarcina, bebelusul incepe sa se orienteze in spatiu. Studiile au demonstrat ca bebelusii nenascuti se ajusteaza in pozitii mai confortabile in pantec prin lovituri. Bebelusul isi schimba pozitia atunci cand mama si-o schimba pe a ei, iar, odata cu miscarile materne abrupte, pot fi detectate raspunsuri fetale motorii bruste si modificari in ritmul cardiac. Aceste ajustari posturale catre o activitate materna normala ajuta la dezvoltarea sistemul de navigatie fetal, pentru ca bebelusul sa se pregateasca pentru viata din afara pantecului. Miscarea efectuata prin intermediul dansului sau yoga incurajeaza conexiuni neuronale sanatoase intre membre, trunchi si creier.

Desi nu putem spune cu certitudine ca bebelusul nenascut simte placere de la masarea abdomenului sau de la intinderea spatelui in timpul claselor de yoga, stim ca atunci cand te simti confortabila, fatul este scaldat in chimicale confortabile pe care corpul tau le produce. Miscarea constienta aduce beneficii atat copilului nenascut, cat si tie.

Pantecul este un loc destul de intunecat, desi o oarecare cantitate de lumina ajunge in interior. Primele dovezi ale sistemului vizual apar in prima luna de gestatie, iar, spre sfarsitul primului trimestru de sarcina, ochii copilului nenascut au toate componentele esentiale. Sistemul vizual continua sa se dezvolte in complexitate de-a lungul sarcinii si dupa aceasta, in timp ce abilitatea copilului de a procesa informatiile vizuale nu este completa, pana cand acesta ajunge la o varsta de cateva luni (dupa nastere).

Pleoapele unui fetus incep sa se deschida aproximativ in cea de-a 20-a saptamana de sarcina si exista dovezi destul de consistente care atesta faptul ca aproximativ 2 – 10% din lumina exterioara ajunge la ochii unui fetus. Atunci cand lumina puternica atinge abdomenul unei femei insarcinate, copilul arata o marire in activitate motorie si o accelerare in ritmul cardiac. Un rol indirect, dar totusi mai important de stimulare vizuala, este reprezentat de lucrul la care te uiti. Imaginile violente oferite de mass-media stimuleaza raspunsul de stres al corpului, acesta fiind comunicat catre copil. Imaginile frumoase si placute creeaza schimbari fiziologice care au un impact pozitiv asupra copilului. Din nou, nu recomandam sa te uiti incontinuu la imagini frumoase si placute, dar, totusi, este bine sa observi astfel de imagini in mod regulat.

Papilele gustative ale copilului sunt prezente inca din cea de-a 12-a saptamana de sarcina si sunt bine dezvoltate la inceputul celui de-al 2-lea trimestru. Ele sunt, initial, gasite pe toata suprafata gurii, dar, ulterior, vor fi concentrate pe limba si cerul gurii. Papilele gustative sunt conectate la fibre nervoase in cea de-a 12-a saptamana de sarcina si sunt functionabile pana in cea de-a 15-a saptamana.

Studiile sugereaza faptul ca un copil nenascut va mari sau scadea in nivel procesul de inghitire, in functie de aromele prezente in lichidul amniotic si se pare ca, adeseori, chiar si copiii nenascuti indragesc dulciurile. Studiile intrauterine au demonstrat ca daca solutiile indulcite sunt introduse in lichidul amniotic, bebelusul va inghiti mai multe, dar, atunci cand sunt introduse substante mai amarui, copilul va inghiti mai putin. Fatul tau nenascut are, de asemeni, abilitatea de a distinge aromele amare de cele sarate. Chiar de la inceput avem abilitatea de a distinge substantele care au un gust placut, fata de celelalte.

Asa cum vom afla in acest articol, cea mai buna metoda de a te asigura ca primesti alimentatia optima este sa fii sigura ca dieta ta include cele 6 gusturi primare in fiecare zi. Copilul nenascut nu este doar alimentat de ceea ce mananci, dar este posibil ca acesta sa guste aceleasi lucruri.

Cand suntem adulti, percepem parfumul lumii prin receptori mici specializati din pasajul nazal, care retin un esantion de aer pentru a detecta moleculele cu miros puternic. Acest aparat celular, folosit pentru perceperea aromelor, apare inca din cea de-a 4-a saptamana de sarcina si este bine dezvoltat aproximativ la jumatatea sarcinii. Intrebarea evidenta este: „Exista ceva ce copilul poate mirosi?”, iar raspunsul este da. Lichidul amniotic contine o gama larga de substante parfumate, care variaza de la o zi la alta in functie de ceea ce mananci. Copiii nascuti prematur reactioneaza la o varietate de mirosuri si mamiferele in stare fetala, ale multor specii, raspund la chimicale aromatice infuzate in lichidul amniotic. Anumite mirodenii, cum ar fi curry sau usturoiul, se infiltreaza in lichidul amniotic, iar, la nastere, unii bebelusi miros precum mirodeniile care au fost folosite la un aliment pe care mama l-a consumat cu o seara inainte.

Bebelusii isi aduc aminte de mirosurile si gusturile la care au fost expusi in pantec. Studiile au demonstrat ca mamiferele nou nascute, de la rozatoare, pana la oameni, au preferat substantele aromate la care au fost expuse inainte sa fie nascute. Puii de sobolani prefera bauturile care contin suc de mere, daca acestia au fost expusi la o aroma de mar in timp ce erau in pantec. Copiii nou nascuti prefera mirosul propriului lichid amniotic, pentru cateva zile dupa nastere. Dupa nastere, daca un bebelus nou nascut are de ales intre a suge un san nespalat, care secreta un miros similar celui de lichid amniotic, si unul care a fost spalat, mai mult de 75% dintre nou nascuti il vor alege pe cel care ofera mirosul familiar din timpul petrecut in pantec. Asa cum este adevarat cu orice alt simt, experientele tale olfactive din timpul sarcinii incep sa fie, de asemeni, si ale copilului.