Diferenta intre infectiile bacteriene si cele virale
Infectiile bacteriene si virale au multe asemanari. Ambele tipuri de infectii sunt cauzate de microbi, respectiv bacterii si virusi, si sunt raspandite prin cai, precum:
- tuse si stranut
- contactul cu persoanele contaminate, mai ales prin activitati ca sarutul si contactul sexual;
- contactul cu suprafetele contaminate, produsele alimentare si apa.;
- contactul cu creaturi contaminate, inclusiv animale de companie, animale domestice si insecte, precum purici si capuse.
De asemeni, microbii pot provoca:
- infectii acute, care sunt de scurta durata;
- infectii cronice, care pot dura saptamani, luni sau toata viata;
- infectii lente, care, initial, pot sa nu provoace simptome, dar care se pot reactiva peste o perioada de cateva luni sau cativa ani.
Cel mai important lucru este faptul ca infectiile bacteriene si virale, definite ca o invazie a microbilor capabili sa se reproduca in corp, pot provoca afectiuni usoare, moderate si severe.
De-a lungul istoriei, milioane de oameni au murit din cauza bolilor precum ciuma bubonica sau ciuma neagra, care este cauzata de bacteria Yersinia Pestis, si Variola, care este cauzata de virusul variolei. In prezent, infectiile virale au fost responsabile pentru doua pandemii majore: gripa spaniola din 1918 – 1919, epidemie care a ucis 20 – 40 de milioane de oameni, si epidemia HIV/SIDA, in curs de dezvoltare, care, numai in 2008, a ucis 2 milioane de oameni din intreaga lume.
Infectiile virale si bacteriene pot provoca simptome similare, cum ar fi tuse si stranut, febra, inflamatie, voma, diaree, slabiciune si crampe, toate fiind moduri ale sistemului imunitar de a scapa corpul de organismele infectioase. Insa, infectiile bacteriene si cele virale nu sunt similare in multe alte privinte importante, cele mai multe dintre ele fiind in conformitate cu diferentele structurale ale organismelor si modul in care acesta raspund la medicamentele antimicrobiene care sunt disponibile in prezent.
Diferente intre bacterii si virusi
Desi bacteriile si virusii sunt prea mici pentru a putea fi vazuti fara un microscop, sunt structurati la fel de diferit precum girafele si carasii.
Bacteriile sunt relativ complexe, creaturi unicelulare, cu un perete rigid si cu o membrana elastica si subtire, care inconjoara fluidul sau citoplasma din interiorul celulei. In forma de sfera, tija sau spirala, bacteriile contin toate informatiile genetice necesare pentru a se clona. Inregistrarile fosilizate au aratat ca bacteriile exista de aproximativ 3,5 miliarde de ani si este cunoscut faptul ca bacteria poate supravietui intr-o varietate de medii, incluzand caldura si frigul extrem, deseurile radioactive si corpul uman.
Cele mai multe dintre bacterii sunt inofensive iar unele, cum ar fi bacteria acidofilus lactobacili, care poate trai in intestinele umane, de fapt, ajuta la digestia alimentelor, distrug microbii cauzatori de boli, lupta impotriva celulelor canceroase si furnizeaza nutrienti esentiali. Mai putin de 1% dintre bacterii cauzeaza boli la oameni.
In contrast, virusurile sunt mici: cei mai mari dintre ei sunt mai mici decat cea mai mica bacterie. Virusurile vin in forme variate si au o schita genetica limitata. Tot ce au este un invelis proteic si un miez din material genetic, fie ARN, fie ADN. Spre deosebire de bacterii, virusurile pot supravietui fara o gazda. Virusurile se pot reproduce doar prin atasarea la celule si prin "piratarea" mecanismului de reproducere celulara. In cele mai multe cazuri, ei reprogrameaza celulele sa produca noi virusuri, pana cand celulele se descompun si mor. In alte cazuri virusurile transforma celulele normale in celule maligne sau canceroase.
De asemeni, spre deosebire de bacterii, majoritatea virusurilor cauzeaza boli si sunt suficient de specifice cu celulele pe care le ataca. De exemplu, anumite virusuri sunt programate sa atace celulele din ficat, din sistemul respirator sau din sange. In unele cazuri, virusurile denumite bacteriofagi au ca tinta bacteriile.
Diagnosticul infectiilor bacteriene si virale
In general, trebuie sa va adresati medicului de familie daca dumneavoastra credeti ca aveti o infectie bacteriana sau virala. Exceptiile includ raceala comuna, care, de obicei, se auto-limiteaza si nu este amenintatoare de viata.
In unele cazuri, este dificil sa se determine originea unei infectii, deoarece multe afectiuni, incluzand pneumonia, meningita si diareea, pot fi cauzate fie de bacterii, fie de virusuri. Insa, de obicei, medicul poate indica cu precizie cauza, prin verificarea istoricului medical si prin efectuarea unei examinari fizice.
De asemeni, daca este necesar, el sau ea poate cere un test de sange sau de urina, pentru a confirma diagnosticul, sau un "test de cultura" de tesut, pentru a identifica cresterea bacteriana sau virala. Ocazional, poate fi necesara o biopsie a tesutului afectat.
Tratament
Descoperirea si utilizarea antibioticelor pentru infectiile bacteriene este considerata una dintre cele mai importante descoperiri din istoria medicala. Din pacate, bacteriile sunt extrem de adaptabile, iar utilizarea excesiva a medicamentelor le-a facut, pe multe dintre ele, sa fie rezistente la tratamentul medical. Acest lucru a creat probleme serioase, mai ales in situatiile din spital. Antibioticele sunt ineficiente impotriva virusurilor, inclusiv cele care cauzeaza majoritatea infectiilor tractului respirator superior, si multe organizatii sunt, acum, importiva utilizarii de rutina a antibioticilor, cu exceptia cazului in care exista dovezi clare ale unei infectii bacteriene.
De la inceputul secolului al XX-lea, vaccinurile au redus, in mod eficient, incidenta unor afectiuni virale, precum poliomielita, rujeola, varicela etc.. In plus, vaccinurile pot preveni infectii precum gripa, hepatita A, hepatita B, papilomavirusul uman (HPV) si altele.
Insa, tratarea infectiilor virale s-a dovedit a fi o actiune mai dificila, in primul rand pentru ca virusurile sunt relativ mici si pentru ca se reproduc in interiorul celulelor. Pentru unele boli virale, precum infectia cu virusul herpes simplex, HIV/SIDA si gripa, medicamentele antivirale au devenit disponibile. Cu toate acestea, utilizarea medicamentelor antivirale a fost asociata cu dezvoltarea rezistentei microbilor la medicamente.