Foarte multe cupluri isi doresc sa aiba cel putin doi copii, pentru ca acestia sa se aiba alaturi, atat in momente de fericire, cat si in momente grele. Dar nimeni nu s-a gandit la ce se intampla in mintea si in sufletul copilului, atunci cand afla ca nu va mai fi singurul din centrul atentiei. Aceasta situatie trebuie tratata delicat, pentru e putea evita ura si rivalitatea dintre frati.

In primul rand, pentru a putea sa ne intelegem copilul, este nevoie sa ne punem un set de intrebari, in urma carora va trebui sa decidem metoda cea mai buna de a incepe discutia:

• Cum se simte singur la parinti?
• Cum percepe schimbarile majore?
• Cata atentie i s-a acordat pana acum?
• Ce tip de temperament are?
• Ce varsta are si care este nivelul sau de intelegere?
• Ce schimbari majore s-au petrecut in ultima perioada (mutatul sau inceperea unui ciclu scolar)?

In primul rand, nu ignora activitatile pe care le faceai impreuna cu copilul. Incearca, pe cat posibil, sa mentii aceeasi rutina cu care era obisnuit, pentru a evita aparitia sentimentelor negative.

Cand vei veni cu bebelusul acasa, copilul iti va cere mai multa atentie, deoarece va observa faptul ca esti destul de ocupata cu acesta, chiar daca dadea semne ca a inteles de inainte nevoile unui copil mic. Incearca sa-l incluzi in activitati. Astfel, roaga-l sa te ajute cu fierace ocazie, roaga-l sa iti aduca haine pentru bebelus, sa te ajute cu un biberon de apa, sa aleaga o carte pe care sa o citesti si lui, dar si bebelusului, in acelasi timp etc.. Nu uita sa il feliciti de fiecare data si sa ii spui ca nu te-ai descurca fara ajutorul lui, astfel ajutandu-l sa se simta important si iubit.

Evita sa faci glume inutile sau sa folosesti expresii care sa il faca pe copil sa se simta inferior. Nu rezolvi nimic daca il ameninti ca, daca nu este cuminte, ii vei da toate jucariile lui bebelusului, ci vei ajuta la formarea unui sentiment de ura, indreptat spre noul membru al familiei. De asemenea, acestea ajuta la dezvoltarea sentimentului de gelozie, fapt care poate determina copilul sa incerce sa se razbune pe cel mic.

Incearca sa veti cum se comporta cu bebelusul, cand sunt doar ei. Roaga-l sa il supravegheze pentru cateva minute, cat tu trebuie sa faci ceva, timp in care observa, de la departare, felul in care interactioneaza. Nu fi socata, este posibil sa observi ca cel mare se poarta violent cu cel mic. In acest caz, discuta cu acesta si explica-i ca nu are voie sa se comporte in acest fel, deoarece nici lui nu i-ar placea sa fie tratat asemanator. Fa-l sa inteleaga ca, daca este suparat sau nemultumit, cel mai bun lucru pe care il poate face este sa discute cu mama sau cu tata.

Nu toate activitatile trebuie facute impreuna cu bebelusul. Atunci cand acesta doarme, rezerva-ti timp pentru a te juca doar cu copilul tau, strange-l in brate, saruta-l, faceti lucruri pe care le faceati inainte de aparitia noului locatar. Aminteste-ti ca, nu demult, el primea toata atentia voastra, iar acum, dintr-o data, trebuie sa o imparta cu altcineva.

Invata-l sa aiba rabdare cu bebelusul. Va dori sa se joace cu el, la nivelul varstei inaintate pe care o are, dar bebelusul nu va putea sa faca acest lucru. Incearca sa il faci sa inteleaga ca micutul trebuie sa creasca pentru a se putea juca impreuna cum doreste si ca si el a fost micut si ca ati avut rabdare cu el. Pentru a nu se simti ignorat, jucati-va cu periodic, lasandu-l sa aleaga activitatea pe care sa o faceti impreuna.

Trebuie sa ai grija si cu cel mic. Acesta nu va intelege ca nu totul i se cuvine si va incepe sa puna monopol si pe jucariile celui mai mare. Evita, pe cat posibil, situatiile de acest gen si incearca sa fii de fata de fiecare data in momentele de joaca. Daca reusesti, atat cel mare, cat si cel mic, vor invata valoarea jucariilor si sentimentul de posesivitate. Poti incerca sa il rogi pe cel mare sa ii imprumute jucaria respectiva, dar fii sigura ca o va primi inapoi, pentru a evita sentimentele negative, cele de neindreptatire si gelozia.

In cazul in care observi ca, totusi, cel mare devine gelos, accepta provizoriu situatia. Cu cat ii vei interzice ceea ce simte, cu atat mai frustrat va fi si i se vor amplifica sentimentele negative. Va crede ca este un copil rau, va simti ca este tot timpul certat si va putea sa ajunga un copil delincvent, doar pentru a iti atrage atentia.

Dupa cum spuneam, copilul considera ca toata atentia voastra este indreptata doar spre noul copil, astfel incat acesta ajunge sa adune in suflet gelozie, ura si frustrare, care pot izbucni intr-un anumit moment, de cele mai multe ori total nepotrivit. Nu mai exista statutul de copil unic, fapt ce va duce la aparitia unor reactii de revolta, de tristete sau de adaptare la noua situatie.

Reactia de revolta se indreapta aproape exclusiv asupra parintilor, copilul crezand ca parintii nu il mai iubesc si ca este neindreptatit. Din aceste ganduri, se naste si sentimentul de gelozie fata de bebelus, care poate lua forma agresivitatii fata de cei din jur. Cel mare poate sa devina obraznic, neascultator si sfidator. Daca vede ca i se permite, el poate incepe sa fie agresiv fata de parinti, dar mai ales fata de cel mic, prin lovituri. Daca, totusi, ii este frica sa nu fie pedepsit, faptele nu vor fi puse in aplicare, ci vor fi doar gandite.

Reactia de tristete duce la dezvoltarea complexului de inferioritate, deoarece el crede ca parintii nu se mai ocupa atat de mult de el pentru ca nu merita, pentru ca nu mai este la fel de bun sau pentru ca nu mai este interesant. Acestia pot deveni nostalgici dupa perioada de cand erau singuri la parinti, temandu-se ca, daca au nevoie de parinti, acestia nu le vor fi alaturi. Unii dintre copii pot crede si faptul ca parintii au ales sa mai aiba un copil deoarece nu mai erau multumiti de el.

Reactia de adaptare apare la copiii care inteleg ceea ce se intampla si care incearca sa isi ia in serios rolul de frate sau de sora mai mare. Astfel, vor incepe sa isi ajute parintii si sa accepte copilul, capatand un sentiment de responsabilitate. Ei vor fi ascultatori si cuminti. Aceasta reactie pozitiva apare, in special, in urma unei pregatiri corespunzatoare a copilului, in legatura cu venirea pe lume a bebelusului.

Aparitia unui nou membru al familiei reprezinta o pierdere pentru primul nascut, peste care trebuie sa treaca el insusi, dar are nevoie si de ajutorul vostru. Nu incercati sa il imbunati cu cadouri sau cu mila, deoarece se va simti inferior. Singurul lucru pe care il puteti face, este sa il iubiti si sa i-o aratati din plin.