De ce femeile sunt incurajate spre esec, inca de mici?
„Succesul inseamna sa fii auzit si nu doar sa stai pe loc si sa spui ca nu iti pasa de altii. Poti scrie pentru placerea pe care ti-o aduce acest lucru, insa acest act nu este suficient. El trebuie sa acapareze si o audienta.”, spunea scriitoarea americana Flannery O’Connor.
Fetele sunt, adeseori, incurajate sa se retraga, si nu doar in societatea romaneasca, asa cum s-ar crede la o prima vedere. Desi in societatea noastra misoginismul atinge proportii covarsitoare, pentru ca rareori se aplica legile contra discriminarii, asta nu inseamna ca in alte societati el nu se manifesta printr-o forma care nu e atat de usor vizibila. Tragand o linie, putem spune ca civilizatia de astazi, desi una care are pretentii de modernitate, traieste, inca, pe baza unor ideologii invechite.
Studentele de la un colegiu din America, ce se descriau a fi ambitioase, au fost intrebate de ce nu participa la alegerile pentru Consiliul Studentilor sau de ce nu tintesc, intotdeauna, pentru nota maxima. Acestea au motivat ca, daca ar face acest lucru, ar risca sa isi piarda prietenii sau ca ar fi considerate arogante. Toate studentele erau persoane dinamice, inteligente si cu un potential ridicat, insa nici una nu vroia sa fie privita ca si „invingatoare”, de catre ceilalti.
O consecinta a istoriei si o realitate crunta
Sa ne gandim putin: femeile au avut, pentru foarte multi ani, accesul interzis nu doar la pozitii sus puse si putere, dar si la alte posibilitati. La sfarsitul secolului trecut, Virginia Woolf spunea, intr-o carte, ca nu avea voie sa intre nici macar in librariile marilor universitati din Anglia.
Daca e sa ne gandim la societatea romaneasca, nu mai departe de 15 – 20 de ani, singurul scop al unei femei era sa se „marite” si sa „aiba grija de casa si familie”. Chiar si astazi, intalnim des aceasta ideologie de viata.
Nu putini sunt acei barbati care considera femeile inferioare din punct de vedere al inteligentei si al anumitor capacitati, care nu tin cont de structura fizica si, ceea ce este mult mai trist, e faptul ca exista multe femei care au aceeasi parere.
Asadar, sa fim sinceri: traim intr-o societate profund misoginistica, insa suficient de ipocrita incat sa aiba legi contra discriminarii. Iar toata aceasta ignorare a problemei nu poate conduce decat la o imposibilitate de rezolvare a ei si la sute de femei care isi spun, in sinea lor, ca au avut „ghinionul” de a se naste avand acest sex.
Insa acesta nu se vrea un articol care sa trateze vesnicul razboi dintre barbati si femei, ci unul care sa sublinieze modalitatile prin care, pe baza efectului Pygmalion („Efectul Pygmalion. Cercul vicios care ne defineste rezultatele”) femeile sunt impinse spre esec si spre neatingerea potentialului de care sunt ele capabile, astfel incat, parintii de fetite, sa poata sa le protejeze de acest fapt.
De aceea, vom trata, pe rand, unele dintre cele mai comune preconceptii misogine ale societatii, incercand sa va oferim cateva sfaturi despre cum puteti sa va feriti fetita – viitoarea femeie, de efectul lor.
„Femeia care gateste, barbatul care aduce bani in casa”
Familia traditionala a functionat foarte bine si a avut un rol important in bunul mers al societatii de odinioara. In timp ce barbatul era la camp, muncind, sau avea alte modalitati de a aduce mancare in casa, cineva trebuia sa aiba grija de gospodarie, copii si animalele din curte. Iar aceasta nu putea fi decat femeia, desigur. Iar de mii de ani, inca din vremea pesterii, aceasta reteta era una de succes. Nici nu puteai trimite femeia sa se bata cu ursul si nici nu puteai sa lasi copiii mici singuri acasa (nu existau metode contraceptive, asa ca erau suficienti copii mici prin jur, cum am vazut si in articolul „Ce pierzi, atunci cand amani sa faci un copil?”).
De ce este gresit?
Astazi, insa, ursii rar mai umbla liberi, iar „adusul mancarii in casa” nu mai implica vanatoarea, aratul sau razboiul, decat in rare cazuri. Asa ca femeile au inceput sa munceasca si ele, cot la cot cu barbatii, pentru a se achita de aceasta atributie. Iar daca, acum, aceasta parte a vietii a devenit si o responsabilitate a femeii, normal ar fi ca si barbatii sa preia jumatate din responsabilitatile de demult ale ei.
De altfel, in conditiile de astazi, un rol traditional pastrat femeii, care are si un serviciu, este o forma de exploatare moderna, pentru ca dupa 8 ore petrecute la locul de munca, sa vii acasa si sa te ocupi de toate treburile gospodariei de una singura este peste puterile unui om.
Cum ne afecteaza aceasta gandire copiii?
Poate ca dumneavoastra aveti o familie cu o gandire moderna, in care atributiile sunt impartite in mod egal. Insa, asa cum stim din articolul „Puntea dintre generatii: frumusetea, adevarul si bunatatea in era digitala”, in jurul nostru avem nenumarate modele care sa ne imprime anumite ideologii de viata. E de ajuns doar sa ne uitam cate reclame exista la televizor – in general la produse alimentare si casnice, unde apare aceasta imagine traditionala a familiei: femeia care se ocupa de casa, prezentand produsul.
Iar daca asta nu este de ajuns, in articolul „Tipurile de invatare si aplicarea lor in viata de zi cu zi” ati aflat despre ponderea pe care o are invatarea sociala in viata unui copil. El poate vedea la vecini, la prieteni, pe strada, la televizor (cate stiri in care femeia nu este pusa in aceasta pozitie nu exista?) si, fara o educatie corespunzatoare, aceasta idee poate fi foarte usor insusita.
Ce putem face?
O educatie care sa promoveze egalitatea intre barbati si femei, din punctul de vedere al atributiilor, dar si argumentele convingatoare prin care sa fie sustinuta, poate scadea dramatic sansele ca o fata sa accepte astfel de conditii. In articolul „Puntea dintre generatii: asta numesc ei dans?!” am aratat cum se poate evita perceptia unei pozitii inferioare pentru femei.
Partea a doua >>