Una dintre intrebarile care domina gandurile noastre, pe masura ce inaintam in varsta, este „La ce varsta este mai bine sa ai un copil?”. Desigur, cu cat mai repede, cu atat mai bine din punctul de vedere al evitarii prapastiei dintre generatii („Puntea dintre generatii: Asta numesc ei dans?!”). Dar acesta nu este un criteriu suficient pentru a da nastere unei vieti noi.

O perspectiva foarte interesanta asupra acestei situatii a fost prezentata in filmul „Idiocracy”, care, desi prezinta un univers stintifico-fantastic, are la baza o realitate destul de crunta, dovedita statistic: din ce in ce mai multi oameni, al caror grad de educatie este unul ridicat, amana sa faca un copil, uneori pana cand este prea tarziu. Consecintele pe termen lung se pot vedea in filmul de mai sus, insa, despre cele pe termen scurt se vorbeste rareori.

„Iarna demografica” asa cum numesc specialistii perioada care vine, a fost subiectul unui documentar cu acelasi nume. Titlul, asa cums e prezinta in materialul promotional al acestuia, reprezinta „declinul ratei natalitatii la nivel mondial si ceea ce implica acest lucru.” Conform filmului, augurii acestei perioade nu sunt deloc buni, implicand un colaps economic si o deteriorare sociala. Daca tendinta actuala continua, populatia lumii ar trebui sa inregistreze un declin semnificativ pana la mijlocul secolului al XXI-lea.

Aceste auspicii deloc favorabile sunt bazate pe calculul ratei totale a fertilitatii (RTF) din intreaga lume. Stabilitatea numarului populatiei este atinsa atunci cand fiecare femeie naste cel putin 2 copii de-a lungul vietii sale (unul pentru ea, unul pentru partener), fara a se lua in considerare cazurile in care copiii mor pana la atingerea varstei adulte. Astazi, exista 6 tari in care aceasta rata este sub 2.1. De exemplu, RTF-ul Uniunii Europene este 1.5. In China, RTF-ul este de 1.6, in India 2.9, Africa 2.7 si Brazilia 2.3. Toate aceste valori sunt rezultatul unei scaderi considerabile, in ultimii 30 de ani, de la una de aproximativ 5-6. Acest fapt arata o tendinta a tinerelor familii de a amana nasterea copiilor sau a evita acest fapt.

Greu de crezut ca „iarna demografica” ar implica un colaps economic, insa, aspectul direct implicat – acela ca oamenii decid din ce in ce mai des sa nu mai aiba copii – ne pune serios pe ganduri. Pana la urma, conceperea voluntara pare a fi contra ideei ca scopul rasei este acela de a se inmulti si ca acest lucru sta scris adanc in inconstientul nostru. („Mami stie, intotdeauna, mai bine”).

Tot in documentarul mai sus mentionat se arata ca „fiecare aspect al vietii moderne este impotriva crearii unei familii si favorizeaza tendinta spre familii foarte mici sau singuratate”. Si, desigur, au si dreptate.

Societatea moderna ofera oamenilor multe alte satisfactii si alegeri in afara familiei. In particular, femeile, datorita libertatii castigate in ultimele decade, se concentreaza pe alte planuri ale vietii lor, departe de casa – precum cariera. Iar ceea ce se sublinia si in filmul „Idiocracy” si in „Iarna Demografica” – de altfel, si o realitate de sine statatoare- cu cat mai educata este o femeie, cu atat tendinta ei este de a avea mai putini copii.

Si, intr-un final, una dintre cauzele scaderii acestei natalitati este aparitia metodelor contraceptive – reprezentand ceea ce expertii numesc „revolutie sexuala” – acum, oamenii pot avea parte de sex, fara sa si conceapa!

Asadar, modernitatea transforma copiii din ceea ce erau in trecut, membri care sa ajute familia in castigarea venitului, in elemente de consum, menite sa satisfaca dorintele parintilor. Se pare, insa, ca adultii nu se bucura atat de mult de copii, pe cat am crede. „Economistii au realizat modele asupra a ceea ce influenteaza nivelul de fericire al adultilor si au aratat ca un copil are un impact destul de mic”, a spus Daniel Gilbert, psiholog la Harvard. Mai mult, s-a aratat ca, cu cat mai multi copii are o persoana, cu atat este mai putin fericita! Conform acestuia, se pare ca oamenii au mai multa satisfactie din mancat, exercitii, cumparaturi, dormit sau uitat la televizor, decat din a avea grija de copii... Aceste statistici au fost publicate in 2006, in cartea sa, „Stumbling on Happiness”.

Desigur, nu asta este ceea ce spun parintii, atunci cand sunt intrebati. De exemplu, un studiu din 2007, facut de catre Centrul de Studii Pew, a aratat ca oamenii intervievati considerau ca relatia cu copiii lor avea cea mai mare importanta in ceea ce priveste implinirea si fericirea personala. Totusi, acelasi studiu a aratat ca majoritatea au raspuns ca scopul principal pentru care s-au casatorit a fost „ fericirea si implinirea mutuala” si nu „nasterea si cresterea copiilor”.

Daniel Gilbert motiveaza acest fapt prin ideea ca oamenii spun ca cei mici sunt o sursa de fericire pentru ca asta se asteapta de la ei sa spuna. In plus, tot el observa ca, cu cat oamenii platesc mai mult pentru un lucru, cu atat tendinta lor este sa il considere mai valoros, iar copiii sunt destul de scumpi. Tot studiile arata ca cei fara copii nu sunt mai putin fericiti decat cei cu copii.

Cu siguranta, motivele prezentate mai sus sunt suficient de controversate incat sa ne faca sa ne indoim de ele. Cele mai des invocate motive de catre tinerii romani, pentru amanarea nasterii unui copil sunt, insa, lipsa banilor, lipsa unui partener stabil, necesitatea atingerii unei performante profesionale, lipsa unei locuinte proprii sau dorinta de a „avea libertate” mai mult timp.

Variind de la o persoana la alta, este greu sa intelegem complexitatea acestui fenomen si alegerile tinerilor. Stim, insa, ca acesta exista si ca natalitatea este, in ziua de astazi, mult mai mica decat in deceniile precedente. De exemplu, in Romania, anul trecut, s-a inregistrat cea mai mica natalitate din ultimii 80 de ani.

O statistica recenta a aratat ca un numar record de femei au copii in jurul varstei de 40 de ani. In ultimii 20 de ani, in Maria Britanie, s-a triplat numarul cazurilor de noi mame aflate la aceasta varsta.