Endometrioza
Ce este endometrioza?
Endometrioza este o crestere anormala a celulelor (celule endometriale), similare cu cele care formeaza interiorul uterului, dar intr-o locatie din afara uterului. Celulele endometriale sunt celule care se desprind in fiecare luna in timpul menstruatiei. Celulele de endometrioza se ataseaza de tesut in afara uterului si sunt numite implanturi endometriozice. Aceste implanturi sunt cel mai frecvent gasite pe ovare, trompele uterine, suprafetele exterioare ale uterului sau intestine, precum si pe suprafata mucoasei cavitatii pelvine. De asemenea, ele pot fi gasite in vagin, colul uterin si vezica urinara, desi mai putin frecvent decat in alte locatii din pelvis. Rareori, implanturile endometriale pot aparea in afara pelvisului, pe ficat, in cicatrici vechi chirurgicale si chiar in jurul creierului sau plamanilor. Implanturile endometriale, chiar daca pot cauza probleme, sunt benigne (nu sunt canceroase).
Cine este afectat de endometrioza?
Endometrioza afecteaza femeile in perioada reproducerii. Raspandirea exacta a endometriozei nu este cunoscuta, deoarece multe femei pot avea aceasta stare, dar nu au simptome. Se estimeaza ca endometrioza afecteaza peste 1 milion de femei (estimarile variaza de la 3% la 18% dintre femei) in Statele Unite ale Americii. Aceasta este una dintre principalele cauze de durere pelvina si motivele pentru chirurgie laparoscopica si histerectomie in aceasta tara. Estimările sugereaza ca intre 20% si 50% din femeile tratate pentru infertilitate au endometrioza, si pana la 80% din femeile cu dureri pelviene cronice pot fi afectate de aceasta.
In timp ce cele mai multe cazuri de endometrioza sunt diagnosticate la femeile cu varsta cuprinsa intre 25-35 ani, endometrioza a fost raportata la fete tinere avand varsta de 11 ani. Endometrioza este rara la femeile aflate la menopauza. Aceasta este mai frecvent intalnita la femeile albe, in comparatie cu femeile afro-americane si asiatice. Studiile sugereaza ca endometrioza este mai frecventa la femeile mai inalte, subtiri, cu un indice de masa corporala scazut (BMC). De asemenea, amanarea sarcinii pana la o varsta mai inaintata, se crede ca poate creste riscul de aparitie a endometriozei.
Care sunt cauzele endometriozei?
Cauza endometriozei este necunoscuta. Una dintre teorii este ca tesutul endometrial este depozitat in locuri neobisnuite prin retragerea fluxului menstrual in trompele uterine si cavitatea pelvina si abdominala in timpul menstruatiei (menstruatie numita retrograda). Cauza menstruatiei retrograde nu este clar inteleasa. Dar menstruatia retrograda nu poate fi singura cauza a endometriozei. Multe femei au menstruatie retrograda in diferite grade, dar nu toate dintre ele dezvolta endometrioza.
O alta posibilitate este reprezentata de faptul ca zonele care captusesc organele pelvine poseda celule primitive care sunt capabile sa creasca in alte forme de tesut, cum ar fi celule endometriale. (Acest proces este numit metaplazie coelomica.)
De asemenea, este posibil ca transferul direct al tesuturilor endometriale in timpul interventiei chirurgicale sa fie responsabil pentru implanturile endometriozice observate uneori la cicatrici chirurgicale (de exemplu, epiziotomie sau parti din cicatrici cezariene). Transferul de celule endometriale prin fluxul sanguin sau sistemul limfatic este explicatia cea mai probabila pentru cazurile rare de endometrioza care se dezvolta in creier si alte organe aflate departe de pelvis.
In cele din urma, unele studii au aratat alternante in raspunsul imun la femeile cu endometrioza, care poate afecta capacitatea naturala a organismului de a recunoaste si de a distruge orice crestere gresit directionata a tesutului endometrial.
Care sunt simptomele endometriozei?
De fapt, cele mai multe femei care au endometrioza, nu prezinta simptome. Dintre cele care prezinta simptome, cele mai comune sunt durerile (de obicei pelvine) si infertilitatea. Durerea pelvina apare de obicei in timpul sau chiar inainte de menstruatie si se diminueaza dupa menstruatie. Unele femei prezinta dureri in timpul actului sexual (dispareunie) sau crampe in timpul actului sexual, si/sau durere in timpul tranzitului intestinal si/sau in timpul urinarii. Chiar examenul pelvin facut de catre medic poate sa fie dureros. Intensitatea durerii se poate schimba de la o luna la alta si variaza foarte mult de la o femeie la alta. Unele femei au parte de agravarea progresiva a simptomelor, in timp ce la altele durerile pot disparea fara tratament.
Durerile pelviene la femeile cu endometrioza depind partial de locul in care sunt situate implanturile endometriozice:
- Implanturile profunde si implanturile in zonele cu multi nervi sensibili la durere pot fi mai susceptibile de a produce durere.
- De asemenea, implanturile pot produce substante care circula in sange si pot cauza dureri.
- In cele din urma, durerea poate rezulta atunci cand implanturile endometriozice formeaza cicatrici. Nu exista nicio relatie intre severitatea durerii si cat de raspandita este endometrioza ( "stadiul" endometriozei).
Endometrioza poate fi unul dintre motivele pentru infertilitate la cuplurile sanatoase. Atunci cand examinarile laparoscopice sunt efectuate pentru testele de infertilitate, implanturile endometriale pot fi gasite la unii dintre acesti pacienti, dintre care multi pot sa nu aiba simptome dureroase de endometrioza. Motivele pentru o scadere a fertilitatii nu sunt complet elucidate, dar s-ar putea sa fie din cauza unor factori atat anatomici, cat si hormonali. Prezenta endometriozei poate implica mase de tesut sau cicatrici in cadrul bazinului care ar putea deforma structurile anatomice normale, cum ar fi trompele uterine, care transporta ovulele de la ovare. Alternativ, endometrioza poate afecta fertilitatea prin producerea de hormoni si alte substante care au un efect negativ asupra ovulatiei, fecundarii ovulului si/sau implantarii embrionului.
Printre alte simptome legate de endometrioza se numara:
- mici dureri abdominale
- diaree si/sau constipatie
- mici dureri de spate
- sangerari menstruale intense sau neregulate
Simptome rare de endometrioza includ dureri in piept sau tuse cu sange din cauza endometriozei la plamani si/sau dureri de cap sau convulsii din cauza endometriozei la creier.
Endometrioza si riscul de cancer
Potrivit unor cercetari, femeile cu endometrioza par a avea un risc putin crescut pentru a dezvolta anumite tipuri de cancer la ovare, cunoscute sub numele de cancer ovarian epitelial. Acest risc pare a fi mai mare la femeile cu endometrioza si infertilitate primara (cele care nu au avut un copil), dar utilizarea de contraceptive orale, care sunt uneori utilizate in tratamentul endometriozei, pare sa reduca in mod semnificativ acest risc.
Motivele pentru asocierea dintre endometrioza si cancer ovarian epitelial nu sunt clar intelese. Una dintre teorii este ca implanturile endometriozice sufera o transformare canceroasa. De asemenea, o alta posibilitate este ca prezenta endometriozei poate fi legata de alti factori genetici sau de mediu, care cresc riscul la o femeie de a dezvolta cancer ovarian.
Cum este diagnosticata endometrioza?
Endometrioza poate fi presupusa pe baza simptomelor de durere pelvina si a concluzilor din timpul examenelor fizice din cabinetul medicului. Ocazional, in timpul unui examen rectovaginal (un deget in vagin si un deget in rect), medicul poate simti noduli (implanturi endometriale) in spatele uterului si de-a lungul ligamentelor atasate la peretele pelvin. Alteori, nu se simt noduli, dar examenul in sine provoaca dureri neobisnuite sau disconfort.
Din pacate, nici simptomele, nici examinarile fizice nu pot stabili cu certitudine diagnosticul de endometrioza. Studiile de imagistica, cum ar fi ultrasunetele, pot fi de ajutor in excluderea altor boli pelvine si pot sugera prezenta endometriozei in zonele vaginale si a vezicii urinare, dar tot nu se poate diagnostica clar endometrioza. Pentru un diagnostic precis este necesara o inspectie vizuala directa in interiorul pelvisului si a abdomenului, precum si o biopsie de tesut a implantelor.
Ca urmare, singura modalitate corecta de a diagnostica endometrioza este in momentul interventiei chirurgicale, fie prin deschiderea burtii printr-o incizie mare (laparotomie), fie printr-o incizie mica (laparoscopie).
Laparoscopia este procedura chirurgicala cea mai comuna pentru diagnosticarea endometriozei. Laparoscopia este o procedura chirurgicala minora care se face sub anestezie generala sau, in unele cazuri, sub anestezie locala. Aceasta este de obicei efectuata ca o procedura ambulatorie (pacientul merge acasa in aceeasi zi). Laparoscopia se face prin umflarea abdomenului cu dioxid de carbon printr-o mica incizie in ombilic. Un instrument lung si subtire pentru vizualizare (laparoscop) este apoi introdus in cavitatea abdominala umflata pentru a inspecta abdomenul si pelvisul. Implanturile abdominale pot fi apoi vazute direct.
De asemenea, in timpul laparoscopiei, pot fi efectuate biopsii (luarea de mici probe de tesuturi pentru examinare la microscop) pentru diagnosticare. Uneori, biopsiile obtinute in timpul laparoscopiei arata endometrioza, chiar daca implanturi endometriale nu sunt observate in timpul laparoscopiei.
Ecografia pelvina si laparoscopia sunt de asemenea importante in excluderea afectiunilor maligne (cum ar fi cancerul ovarian) care pot cauza simptome care imita simptomele endometriozei.
Partea a doua >>