De-a lungul timpului notiunea de “muzica” a fost definita atat prin exprimari poetice, subiective, cat si prin teorii stiiintifice cu un caracter obiectiv. Din punct de vedere poetic, muzica isi are radacinile in natura, fiind caracterizata de zgomotul continuu, usor si monoton, produs de unele fenomene ale naturii (curgerea apei, fosnetul frunzelor etc.). Din punct de vedere stiintific, adunatura de sunete, de zgomote, mai exact de vibratii sonore formate prin ciupire, lovire, frecare, sunt cele care stau la baza formarii muzicii. Desi cele doua definitii ale muzicii par diferite, ele au un elemeunt comun, si anume, importanta care i se acorda materiei in transmiterea sunetelor. Materia este indispensabila in transmiterea de sunete, asa se explica faptul ca sunetele se aud prin pereti dar nu pot strabate un spatiu vidat.

De ce am optat pentru o mica introducere menita sa ne ofere o explicate a notiunii de “muzica”? Pentru ca deseori ne confruntam cu situatia :”stim, pentru noi, ce este muzica, dar nu stim, pentru altii, sa o explicam”. Studiile stiintifice au aratat ca muzica este intalnita atat in viata oamenilor, incepand cu omul preistoric –confectionar al fluierului din oasele de animale, cat si in viata animalelor, fiind o modalitate de a comunica intre ele (spre exemplu ciripitul pasarilor). In prezent, indispensabilitatea muzicii din viata noastra este produsul facilitatii ascultarii ei.

In ultima vreme, pereocuparea pentru a analiza efectul muzicii asupra psihicului infividului a crescut, in acest scop realizandu-se mai multe lucrari care au pun in balanta arta si psihismul uman. In general, procesele psiho-neuro-fiziologice cu rol in receptarea muzicii sunt comune, intalnite la fiecare individ in parte (procese senzoriale, acustice, intelectual-afective etc), spre deosebire de efectele muzicii care sunt diferite de la individ la individ, aici diferenta fiind data de ritmul, genul muzical si de ce nu chiar de mesajul care se vrea a fi transmis de melodie dar care este perceput in functie de viziunea ascultatorului.

Muzica, in functie de gen, ne relazeaxa, avand efectul cathartic (eliminator al emotiilor negative accumulate), ne induce o stare de somnolenta, sau dimpotriva ne poate creea o dispozitie proasta, avand un efect psihedelic asupra individului. De asemenea, s-a constatat ca muzica ajuta la amplificarea sau eliminarea unor stari interioare, favorizeaza comunicarea intre indivizi sau accelereaza bataile inimii, uneori miscarile corpului acompaniind muzica pe care o auzim (dansul este un exemplu in acest sens). Repetarea acestor efecte imediate vor fi pe parcurs asimilate de psihic acesta considerandu-le ca fiind naturale si ale lui de drept. Acest lucru duce in timp la modelarea personalitatii.

Fiecare om se bucura la auzul unui anumit gen muzical, a unei anumite melodii, insa se simte deranjat de alte genuri muzicale. Asta poarte numele de “preferinta muzicala” in care, antipatia sau simpatia fata de o anumita muzica, faptul ca apreciem un anumit artist sau nu, este in concordanta cu unicitatea pesonalitatii fiecaruia.

In zilele noastre se spune despre tineri ca personalitatea le este influentata de catre muzica pe care o asculta, ca isi fac modele de urmat in viata din artistii favoriti si ca versurile melodiilor devin “crezul” ce il urmeaza in viata. Astfel, fiecare adolescent are “ritmul” sau propriu, are un “soundtrack” ce reliefeaza stilul sau de viata si un “laitmotiv” pe care il respecta.

Daca vom urmari desfasurarea lucrurilor in societate observam cum tinerii au inceput sa se regaseasca in muzica pe care o asculta, formandu-se, in acest fel, acele grupuri care mai devreme sau mai tarziu ajung sa se implice in diferite conflicte (de la conflicte ideologice pana la conflicte fizice) intrucat fiecare isi sustine maretia stilului muzical pe care il asculta.

Oamenii folosesc in unele situatii muzica pe post de “eticheta”, in acest fel incercand sa isi comnice principiile, atidudinile sau preferintele din propria-i viata. Ceea ce este foarte grav e ca pasul pana la rasism este foarte scurt. Adolescentii incep astfel sa isi aleaga grupuri in functie de genul muzical pe acre il asculta, sa se discrimineze intre ei, sa se urasca doar din motivul apartenentei unor “tabere diferite”.

Unele genuri muzicale si-au dobandit chiar anumite prejudecati sociale. Spre exemplu, muzica rock este asociata unei persoane care poarta imbracaminte in culoarea negru in marea majoritate a timpului, care promoveaza satanismul, care este mereu suparata si are manifestari violente fata de cei din jur. Astfel, in confruntarile dintre diferitele tabere, daca persoanele implicate asculta rock, automat ele se fac vinovate de coflictul iscat sau de daunele ce se produc. Lucrurile rele ce se intampla intr-o comunitate sunt de cele mai multe ori puse pe spatele “baiatului aluia care poarta pantalonii cu turul lasat si sapca invers” sau “tinerilor alora care au parul lung si lanturi la pantaloni”.

In Colorado, in anul 1999, doi liceeni americani au intrat inarmati in liceul Colombiene, unde invatau, si au pus in pericol 37 de persoane, dintre care 13 au fost ucise, restul fiind doar ranite. Dupa ancheta ce a avut loc s-a aflat ca cele doua personae ascultau heavy metal si goth, informatie ce a fost imediat preluata de canalele media care au inceput sa acuze mesajele violente din muzica de acest gen. Principalul acuzat a fost artistul Marilyn Manson care, in dorinta de a se disculpa de acuzatii, a aparut in documentarul lui Michael Moore, intitulat “Bowling for Columbine” spunand ca, singurul motiv pentru care este acuzat, este atitudinea rebela pe care o adopta.

Acelasi gen de muzica a mai fost si in alte cazuri considerat ca fiind cel care induce psihicului reactii violente, si, cu siguranta, va mai amintiti si de sinuciderile in masa a tinerilor ce ascultau un alt curent musical la fel de mediatizat- Emo. In toate aceste cazuri, in care se da vina, uneori pe nedrept, pe anumite grupuri ce asculta un gen de muzica, psihologii au ajuns la concluzia ca este vorba despre –“panica morala”. Deseori, panica morala are la baza stereotipiile din societate, astfel ca, atunci cand apare sentimentul de teama de necunoscut fata de ceva, ea se manifesta etichetand anumite grupuri sau subgrupuri incercand astfel sa ofere o explicatie. De cele mai multe ori aceasta actiune este gresita, intrucat nu face decat sa sporeasca prejudecatile sociale, sa generalizeze, acuzand astfel pe nedrept anumite persoane. Specialistii sunt de parere ca in aceste cazuri nu poate fi vorba despre o relatie cauza-efect, insa nu se exclude nici varianta in care mesajele transmise de muzica sa influenteze psihicul uman mai ales daca este vorba despre o persoana aflata la varste fragede.

Asadar, este responsabila muzica de aceste tragedii din viata de zi cu zi? Raspunsul inca nu poate fi cuprins in DA sau NU, situatia fiind mult mai complexa de atat, intrucat daca se presupune ca unele persoane devin agresive ca urmare a ascultarii unui gen de muzica, atunci ce impiedica sa devina agresivi toti fanii aceluiasi gen de muzica?

Probabil ca raspunsul la aceasta din urma intrebare sta in conditiile conjuncturale (incepand de la mediul in care traiesc pana la paleta variata de trairi interioare), ce sunt diferite de la un ascultator la altul. Unele melodii contribuie la dezvoltarea starii in care se afla ascultatorul, astfel, nu totul tine doar de muzica ci si de ecoul pe care aceasta si-l gaseste in sufletul individului. Prin mesajele transmise de versuri care evoca anumite trairi, locuri, momente, se poate aduce in constiinta ascultatorului amintiri astfel incat mesajul original pe care melodia ar trebui sa il transimta este compromis.

Intr-o alta incercare de a demonstra efectele muzicii asupra inconstientului, s-a recurs la amplasarea intr-un magazin a unor casetofoane la care s-a pus in auditie muzica linistitoare, relaxanta, calma. In urma acestui experiment s-a constatat ca s-au diminuat furturile. De asemenea, intr-un laborator in care se asculta muzica clasica s-a constatat ca sobolanii se reproduceau mai putin decat de obicei.

Un alt studiu care urmarea sa demonstreze beneficiile muzicii asupra intelectului a apelat la imbogatirea memoriei cu ajutorul muzicii clasice. Acest studiu a luat numele de “efectul Mozart” intrucat acest efect de imbunatatire al memoriei s-a intamplat cel mai des in conditiile audierii sonatei lui Mozard in D major. La scurt timp dupa ce pesoanele respective ascultau aceasta melodie, punctajul la testul de gandire spatiala crestea considerabil. Nu se stie cat de reala a fost aceasta constatare, dar pe internet, intr-o perioada, apurusera casete pentru memorie, gandire etc ce erau puse spre comercializare.

Industria muzicii este intr-o continua dezvoltare, intrucat de la an la an se modifica moravurile, superstitiile si se creeaza noi instrumente muzicale. Daca in alti ani, oamenii faceau rost de muzica greu, de plida discurile se gaseau foarte rar astfel incat nu multi erau cei care aveau asa ceva, in zilele noastre trebuie sa ne “chinuim” cu cateva click-uri si muzica pereferata din tara sau de peste oceane, ne este livrata direct in computer sau la domiciliu.

Tot trecerea timpului a condus si la aparitia unor noi curente muzicale, si am precizat mai sus un curent muzical extrem de mediatizat in prezent – curentul “Emo”. Problema asupra careia se atrage atentia discutand aceasta tendinta muzicala, este efectul tragic al acestei muzici asupra psihicului adolescentilor. Se presupune ca, treptat, ascultand melodii cu mesaje in care alcoolul si drogurile sunt considerate “cool”, in care sinuciderea este o solutie a problemelor, adolescentii se izoleaza de lume, considerand ca nimeni nu ii intelege, ca nu isi gasesc locul in societate, singura consolare fiind muzica pe care o asculta.

Desi, la prima impresie, adolescentilor li se pare ca muzica ii ajuta sa treaca peste aceasta stare de despresie, in realitate , uneori, tocmai muzica le sporeste depresia in care se regasesc impingandu-i in unele situatii la sinucidere. Totusi, trebuie inteles aspectul ca nu numai genurile muzicale precum hard rockul si rapul includ mesaje nu tocmai potrivite oricarei varste, ci si muzica aparent inofensiva si la moda, difuzata pe posturile de televiziune sau la radio, contine mesaje ce ar putea dauna ascultatorilor.

In calitate de parinte, cum va puteti proteja copilul? In principiu, trebuie evitat lasatul copilului nesupravegheat, astfel se poate impiedica ajunsul la urechile copilului mesaje ce l-ar putea influenta intr-un mod negativ, mai ales la varste fragede, cand este usor influentabil.

Copilul vede in cei de langa el un model de urmat, mai ales in membrii familiei, de aceea este foarte importanta educatia ce ii este oferita. In aceasta perioada, puterea exemplului este cruciala in modelarea personalitatii copilului. Din melodiile auzite este posibil sa inteleaga ca alcoolul este “cool”, ca drogurile sunt la moda, ca sexul cu toti cei pe care ii cunosti este incitant etc. Dar daca, totusi, copilul asculta melodii ce au astfel de mesaje, ar fi bine sa incerci sa le ascultati impreuna si sa ii explici ca pana si cantaretul este un actor pe scena si ca viata sa reala, de cele mai multe ori, este diferita fata de cea pe care o promoveaza in melodii.

Desi muzica si personalitatea par a fi intr-o stransa legatura, pana in prezent nu multe sunt articolele sau cartile ce sunt dedicate acetui studiu. Cert este ca muzica are un rol important in viata omului, ramanand, insa, inca sub semnul intrebarii cat anume este omul influentat de ceea ce asculta.