Autismul este cunoscut ca o dizabilitate in ceea ce priveste dezvoltarea complexa. Expertii considera ca autismul apare in special in primii trei ani de viata a unei persoane. Conditia este rezultatul unei nereguli de ordin neurologic ce are efecte asupra functionarii creierului, dar afecteaza si comunicarea si abilitatile vietii sociale.

Oamenii cu autism au probleme cand vine vorba de comunicare non-verbala, o gama larga de interactiuni sociale, dar si activitati care includ elemente de bataie de joc din partea altora.

ASD reprezinta acronimele pentru Spectrul de austism (Autism Spectrum Disorder). In acest text, autismul si ASD sunt sinonime. ASD desemneaza mai multe dizabilitati care au fost cauzate de anomalii ale creierului. O persoana cu ASD are, de obicei, probleme in viata sociala, dar si cu aptitudinile de comunicare.

O persoana cu ASD va prefera, in general sa ramana la un set de actiuni comportamentale si va rezista oricarei schimbari in activitatile zilnice. Unele dintre rude sau chiar prietenii persoanelor cu autism au afirmat ca daca o persoana este constienta de o viitoare schimbare si are timp sa se pregateasca pentru ea, rezistenta la schimbare este ori complet disparuta, ori are un nivel destul de scazut in acest sens.

Autismul sau ASD este o tulburare de spectru larg. Acest lucru inseamna ca doua persoane cu dizabilitati legate de autism nu vor comporta aceleasi simptome. Asa cum unii vor arata ca au combinatii variate de simptome, altii vor avea simptome mai usoare. Exista insa si o categorie de oameni care prezinta simptome destul de grave. Iata o lista a celor mai comune caracteristici cu ajutorul carora sa identifici oamenii care au autism sau ASD.

Felul in care o persoana cu ASD sau autism se comporta cu fiecare alt individ este destul de diferit, comparativ cu modul in care alti oameni se poarta. Daca simptomele nu sunt severe, persoana cu ASD poate parea sa denonte o neindemanare sociala. De asemenea, persoana care sufera de autism poate da dovada de o atitudine ofensiva in comentariile sale, ceea ce nu o incadreaza in acelasi tipar cu alte persoane. In cazul in care simptomele sunt mai severe, persoana poate sa nu fie interesata de alte persoane deloc.

Este ceva obisnuit pentru rude, prieteni si prietenii celor care interactioneaza cu persoanele cu autism sa spuna ca cei cu ASD le ofera foarte putin contact vizual. Totusi, intrucat specialistii din sanatate, profesorii si altii isi imbunatatesc abilitatea de a detecta semnele autismului la o varsta frageda, contactul vizual ale persoanelor cu dizabilitati cu ceilalti se imbunatateste frecvent. In multe dintre cazuri, daca simptomele nu sunt severe, persoana cu ASD poate fi invatata ca un contact vizual este important pentru majoritatea oamenilor, iar el sau ea isi va aminti sa priveasca pe oricine in ochi.

O persoana cu autism poate deseori sa omita momentele in care cineva ii atrage atentia. Aceasta persoana ar putea sa nu stie ca cineva incearca sa-i vorbeasca. De asemenea, cei cu ASD pot fi interesati sa dicute cu o anume persoana sau cu un grup, dar nu vor avea aceleasi aptitudini precum un om sanatos. Pentru a explica lucrurile mai simplu, persoanelor cu autism le lipsesc aptitudinile de vorbire, dar si de joaca.

Unei persoane cu autism ii va fi mult mai greu sa inteleaga care sunt sentimentele celorlalti. Abilitatea lui sau a ei de a empatiza cu apropiatii este mult mai scazuta decat in mod normal. Totusi, daca li se aminteste mereu acest aspect, posibilitatea de a lua in calcul sentimentele celorlalti va creste considerabil. In unele cazuri - ca un rezultat al practicii frecvente - empatia se imbunatateste si unele situatii devin mai mult naturale decat intelectuale. Chiar si asa, empatia nu vine niciodata in mod natural pentru o persoana cu autism, decat pentru ceilalti.

A avea o discutie cu o persoana ce sufera de autism poate fi ca un drum doar cu dus. Acea persoana cu ASD iti va da impresia ca vorbesti catre cineva, nu cu cineva. De altfel, exista situatia in care persoana cu autism poate sa adore un anumit subiect, moment in care incepe sa vorbeasca foarte mult despre el. Totusi, va face mult mai putin schimb de idei, ganduri si sentimente decat o va face o persoana sanatoasa.

Aproape toata lumea de pe aceasta planeta prefera sa vorbeasca despre sine, in loc sa vorbeasca despre ceilalti: acest lucru e in natura oamenilor. Persoanele cu autism vor face acest lucru mult mai frecvent decat altii.

Un anume numar de copii cu ASD nu suporta imbratisarile sau sa fie atinsi, asa cum le place altor copii. Este gresit insa sa crezi ca toti copiii care sufera de autism sunt la fel. Multi dintre ei vor imbratisa o ruda, de obicei mama, tatal, bunica, bunicul, profesoara sau alte persoane care le sunt dragi. De multe ori este vorba de practica si de anticiparea faptul ca urmeaza sa aiba loc un astfel de contact fizic. De exemplu, daca un copil il gadila pe un altul deodata, este mai mult decat probabil ca cel din urma sa devina vesel si sa rada. Daca ar fi ca un copil sa il gadile pe un alt copil, dar care sufera de autism, fara ca acesta sa previna actul, rezultatul ar putea fi total diferit.

O persoana cu autism va gasi sunetele neplacute si chiar socante. Acelasi lucru se poate intampla si cu anumite mirosuri sau schimbari bruste de intensitate sau de temperatura. Multi considera ca nu chiar sunetul, mirosul sau lumina, ci surpriza este cea care il sperie pe cel ce sufera de autism, pentru ca nu este pregatit dinainte. Daca o persoana cu autism stie ca ceva anume urmeaza sa se intample, atunci ea se va descurca mult mai bine in orice situatie. Chiar si numai faptul ca stie ca ceva se poate intampla si amintirea acestui lucru, ajuta foarte mult.

Cea mai severa forma de autism, afecteaza cel mai mult aptitudinile unei persoane de a vorbi si comunica. Multi copii cu ASD nu vorbesc deloc. Oamenii cu autism vor repeta foarte des cuvinte sau fraze pe care le aud – un fapt numit ecolalia.

Discursul unei persoane cu ASD poate fi mai mult formal si lemons, comparative cu discursurile altor persoane. Adolescentii cu sindromul Asperger pot uneori sa sune ca tineri profesori. Intonatia lor poate parea plata.

O persoana cu autism va aprecia mereu predictibilitatea. Rutina este prietena cea mai buna a unei astfel de persoane. A trece prin aceeasi stare de mai multe ori este un lucru normal pentru el sau ea. Pentru altii, aceste comportamente repetitive pot parea bizare. Prin comportament repetitiv se poate intelege pur si simplu un salt de la capatul unei camere pana la intrarea in aceasta, iar si iar, cinci, zece minute sau chiar mai mult. Altcineva poate desena acelasi lucru o data si inca o data, pagina dupa pagina.

Omaenii care nu sufera de autism sunt mult mai adaptabili cand vine vorba de schimbari. Un copil fara autism poate fi destul de fericit cand are parte de prima baie, cand se spala singur pe dinti sau isi imbraca pijamalele inainte de culcare. Pentru un copil autism, toate acestea se schimba, insa, pentru ca el nu se poate bucura de fiecare lucru, motiv pentru care poate deveni chiar suparat. Unii cred ca a ajuta un copil cu autism sa se descurce cu schimbarea este un lucru bun, insa a-l forta sa accepte realitatea ca cei pot si el nu poate, ii poate afecta calitatea vietii.

In timp ce un copil care nu sufera de autism se va dezvolta in mai multe feluri relative armonios, acesta nu este si cazul celui care sufera de ASD. Abilitatile ei sau ale lui se pot dezvolta repede, insa abilitatile sociale si cele care tin de comunicare vor ramane in urma. Pe de alta parte, abilitatile limbii ei sau ale lui se pot dezvolta repede, dar nu si cele locomotorii. Copiii cu autism nu vor fi in stare sa prinda o minge la fel de repede ca altii de varsta lor, dar ar putea avea un vocabular mult mai vast. Fara indoiala, abilitatile sociale ale unui copil cu autism nu se vor dezvolta la fel ca in cazul celui sanatos.

Cat de repede poate invata un copil cu autism este un fapt impredictibil. El poate invata ceva la fel de repede ca alti copii, precum citirea unui cuvinte foarte lungi, doar pentru a le uita mai tarziu, de tot. Copiii cu ASD pot invata cum sa faca ceva intr-un mod dificil cu mult inainte sa invete cum sa-l faca intr-un mod usor.

Nu este neobisnuit pentru persoanele cu autism sa aiba ticuri. De obicei, ele sunt obisnuite cu miscari care pot fi sacadate. Unele ticuri pot fi destul de complicate si pot dura foarte mult timp. Un numar de oameni cu autism isi pot controla ticurile, insa altii nu pot face acest lucru. Persoanele cu ASD care au ticuri spun deseori ca ele trebuie facute, intrucat altfel nu se opresc niciodata. Pentru cei mai multi, ticurile sunt placute, insa si au chiar un loc preferat in care sa le faca – de obicei intr-un loc privat sis patios. Cand parintii vad pentru prima data aceste ticuri, in mod deosebit pe cele complicate, ei pot avea un soc si se pot ingrijora foarte repede.

Persoanele care sufera de autism pot avea si obsesii.

O persoana care sufera de autism simte iubirea, fericirea, tristetea si durerea la fel ca oricine altcineva. Doar pentru ca nu se poate exprima in acelasi fel ca ceilalti oameni, nu inseamna ca acea persoana nu are totusi sentimente, pentru ca are! Este crucial ca mitul conform caruia persoanele cu autism nu au sentimente sa fie distrus. Miturile sunt, de altfel, rezultatul ignorantei, nu a unei conspiratii. Asadar, este important sa deschideti ochii tuturor celor care traiesc intr-o lume dezinformata.

Nu toti oamenii cu autism au un dar incredibil pentru matematica, numere sau muzica. Oamenii cu autism sunt oameni obisnuiti…cu autism.