Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Job-ul de parinte
  Tulburari de atasament parental  
  Internet sigur pentru copii  
  Memorii de la copilul tau  
  Raul de miscare  
  Meseria de parinte  
  Ce mananca copiii  
  Siguranta copilului in masina  
  Schema de vaccinare  
  Probleme la scaunul de masina  
  Cum alegem incaltamintea copiilor  
  Fluorul si Dintisorii Copilului  
  Ce temperament are copilul tau?  
  Dormind impreuna cu copilul tau  
  Copiii și emoțiile lor negative  
  De ce bebelusii nu ar trebui sa doarma singuri  
  Problemele copilului fara un parinte  
  Animalele de casa cresc imunitatea copiilor  
  Cladeste imunitatea copilului tau  
  Argumentele pro si contra suzetelor  
  5 fraze periculoase  
  10 lucruri sa le spui copilului  
  Toate scuzele  
  Etape de dezvoltare ale vorbitului pe luni  
  Etape cheie in dezvoltarea copilului  
  Bebelusii sunt extraordinari  
  Minciuna, moralitatea si varsta copilului  
  Un copil agresiv! De ce?  
  Tu ce stil parental ai adoptat?  
  Rolurile tatilor in familie  
  Legatura tata - bebelusul  
  Parinti si copii: momentul separatiei  
  Diferenta de varsta dintre frati  
  Scapa-ti copilul de obiceiurile rele!  
  Importanta relatiei cu tata pentru femei  
  Rolurile de sex si gen  
  Rolul tatalui in dezvoltarea psihologica  
  Educatia bazata pe dragoste  
  Copiii si notiunea de bani  
  Comunicarea dintre tata si copil  
  Cele 5 mesaje ale educatiei pozitive  
  Concediul paternal si influenta acestuia  
  Stadiile dezvoltarii limbajului  
  Obiectivele educatiei antreprenoriale  
  Voi reusi sa fiu o mama buna?  
  Prietenii imaginari ai copiilor  
  Metodele unei educatii antreprenoriale  
  Imbunatatirea comunicarii dintre tine si copil  
  Asa mama... asa fiica!  
  Ascultarea si revolta la varste fragede  
  Tatal si importanta lui in viata sotiei gravide  
  Este copilul influentat de starea mamei?  
  Am nevoie de un model pozitiv!  
  Noi metode de a micsora incapatanarea copiilor  
  Inteligenta emotionala  
  Nevoile de baza ale copilului  
  Copiii crescuti doar de mama  
  Baiatul mamei  
  Cum sa faci fata si carierei si copilului  
  Copiii crescuti de tata  
  Limbajul corpului  
  Si copiii au voie sa greseasca  
  Sfantul Valentin pentru parinti  
  Semne ca aveti un copil supradotat  
  Invata-ti copilul sa isi exprime emotiile  
  Probleme pe termen lung cu copiii adoptati  
  Relatia cu restul rudelor  
  Comunicarea cu un copil adoptat  
  Cand sotul nu vrea copilul  
  Inconstanta in comportament  
  Ce nu vor parintii sa auda  
  10 metode prin care sa iti pastrezi tonul calm  
  De ce femeile sunt marginalizate  
  Ce e bine pentru noi sau pentru ei?  
  Efectele aparitiei unui copil nou  
  O imagine de sine sanatoasa  
  Influenta televizorului asupra copiilor  
  Educa-ti copilul sa vrea mai mult  
  Cum sa te faci inteles de copil  
  Un copil problema  
  Atasamentul parental  
  Crizele de dezvoltare  
  Semne ca bebelusul tau te iubeste  
  Autocontrolul la copii  
  Parintii chinezi  
  Educatia sexuala a copiilor  
  Parintii arabi  
  Intrebarile dificile ale copilului  
  Parintii hispanici  
  Parintii Scandinavi  
  Parintii Africani  
  Parintii Britanici  
  Parintii Australieni  
  Autoritatea parintilor vs educatia copiilor  
  Importanta meselor in familie  
  Copiii platesc pentru greselile parintilor?  
  Parinte sau prieten  
  Obedienta la copii  
  Nu-mi place prietena baiatului  
  Copilul meu fura! Ce sa fac?  
  Talentele vs Alegerea Carierei  
  Se poate modela personalitatea copiilor?  
  Bias-urile cognitive  
  Teoria mintii  
  Stima de sine la copii  
  Autonomia copilului  
  Copil agresor sau victima?  
  Ce facem cand se lovesc copiii?  
  Cum te percepe copilul  
Bias-urile cognitive

Invata-ti copilul sa reziste bias-urilor cognitive

Testul Stroop

In ultima vreme, s-a creat o adevarata valva in jurul cartii noi aparute „Nu esti atat de destept” a lui David McRaney. Cartea nu face decat sa trateze cateva dintre cele mai comune bias-uri cognitive, folosind un limbaj care sa nu faca parte din jargonul psihologilor si care sa exemplifice cu intamplari din viata de zi cu zi, a fiecaruia.

Daca ati citit si dumneavoastra cartea sau doar daca vreti sa va invatati copilul cum sa reziste acestor bias-uri, pentru a inregistra mai mult succes in activitatile sale, atunci, acest articol va fi, cu siguranta, pe placul dumneavoastra.

Ce sunt bias-urile cognitive?

Un bias cognitiv este un tipar de deviatie in gandirea noastra, in care perceptia noastra, a altor oameni sau a situatiilor pe care le traim, poate fi concluzionata in urma unei prezumtii ilogice. Oamenii isi creeaza propria „realitate sociala subiectiva”, pe baza perceptiilor pe care le au asupra societatii reale. Aceste perceptii dicteaza, de asemeni, si modul cum el reactioneaza in anumite situatii.

Biasurile cognitive conduc, si nu de putine ori, la o perceptie distorsionata a realitatii, la o gandire inacurata, interpretari ilogice sau la irationalitate.

In ultimii 60 de ani, de la descoperirea biasurilor cognitive, lista lor s-a inmultit de la o zi la alta, ceea ce ne face sa ne intrebam daca nu, cumva, pe masura ce trece timpul, nu ne vom da seama ca intreaga realitate perceputa de noi este doar o festa pe care ne-o joaca mintea noastra.

Desigur, odata cu descoperirea acestora, a aparut si o arie psihologica ce incearca sa ne „dezvete” de ele, numita Modificarea bias-urilor cognitive. Tehnicile specifice ei incep sa acapareze din ce in ce mai mult teren, in terapiile pentru tratarea anxietatii, a depresiei sau a dependentelor. („Depresia la adolescenti - semne si cum pot ajuta parintii”).

Pentru o mai buna intelegere a ceea ce reprezinta, de fapt, aceste biasuri cognitive, vom da, si noi, exemplu de cateva dintre cele mai comune si felul cum ne altereaza ele perceptia realitatii, nu inainte, insa, de a intelege felul cum se clasifica ele.

Clasificarea si exemple de biasuri cognitive

Acestea pot fi deosebite prin dimensiunile ce le compun. De exemplu, exista si biasuri specifice individului, dar si grupurilor, asa cum se intampla si in cazul recent mediatizatului Efect Genovese sau biasul de asumare a riscului.

Alte tipuri de biasuri afecteaza procesul de luare a deciziilor, cum se intampla in cazul dependentei de jocuri de noroc, de exemplu, altele ne afecteaza judecata. O clasa distinctiva este cea a biasurilor care ne afecteaza memoria („De ce nu ne amintim copilaria timpurie?”), asa cum este cel al constantei – in care ne aducem aminte atitudinile din trecut care sunt mai apropiate de cele din prezent.

O alta categorie de biasuri tine cont de motivatia oamenilor, asa cum este, de exemplu, dorinta de a avea o imagine pozitiva pentru ceilalti, care conduce la un bias egocentric si evitarea remarcilor cu caracter negativ.

Psihologii mai impart aceste biasuri in doua tipuri generale: cognitia „calda” si cognitia „rece”, unde cele din urma caracterizeaza deciziile sau judecatile care au luat nastere in urma unei informatii irelevante, asa cum se intampla in cazul aprecierii sau deprecierii aceluiasi produs, daca acesta este prezentat in forme diametral opuse. Tot aici se incadreaza si acordarea unei importante prea mare unor situatii sau idei care nu isi merita acest statut.

Cele mai comune teste pentru a masura nivelul acestor biasuri sunt Proba Punctelor si Testul Stroop.

Cele mai comune biasuri cognitive

In cele ce urmeaza, veti gasi o lista cu cele mai comune biasuri cognitive, in functie de felul cum se clasifica acestea. Recomandarea noastra este sa acordati atentie fiecaruia si sa incercati sa le eliminati din viata dumneavoastra, dar si sa il invatati pe copilul dumneavoastra, despre fiecare, in parte.

Categorie Bias Descriere
Biasurile de adoptare a deciziilor, credintelor si comportamentelor Focalismul Tendinta de a ne agata de o singura informatie, in luarea deciziilor
Bias-ul de atentie Tendinta de a acorda mai multa atentie stimulilor emotionali, in asocieri
Efectul invers Atunci cand oamenii neaga dovezile care nu se potrivesc credintelor lor.
Efectul de masa Tendinta de a crede o idee doar pentru ca majoritatea o cred („Fiul meu este homosexual! Ce pot face?”)
Bias-ul de credinta In care evaluarea puterii unei argumentari logice este contestata, doar pentru ca este foarte greu de crezut concluzia
Biasurile sociale Biasul actor - observator Tendinta de a explica actiunile unei persoane doar pe baza felului sa de a fi si nu si pe baza situatiei in care acesta se afla.
Efectul Dunning – Kruger In care oamenii nu isi dau seama de propria incompetenta, deoarece le lipseste abilitatea de a diferentia intre competenta si incompetenta.
Efectul falsului consens Tendinta de a crede ca un om este de acord cu parerea noastra, intr-un grad mai mare decat este de acord.
Efectul de hallo Tendinta de a crede ca trasaturile de personalitate care dau nastere unui anumit comportament sunt cauza si a altor comportamente.
Iluzia transparentei Oamenii supraestimeaza puterea celorlalti de a ii cunoaste si, de asemeni, isi supraestimeaza propria putere de cunoastere a celorlalti.
Erorile si biasurile de memorie Biasul de schimbare Dupa ce s-a produs o schimbare multumita unui anumit efort, pasii facuti pentru aceasta sunt considerati a fi mult mai grei decat au fost, in realitate.
Biasul egocentric Amintirea trecutului sub o forma care serveste unei stime de sine mai bune.
Biasul de retrospectiva Tendinta de a considera evenimentele trecute ca si posibile a fi evitate sau predictibile.
Efectul Peak – End Oamenii nu obisnuiesc sa isi aminteasca suma unui eveniment, ci doar senzatia pe acre acesta a lasat-o (placut sau neplacut) si finalul sau.
Efectul pozitivitatii Favorizam informatiile cu caracter pozitiv in fata celor cu caracter negativ, atunci cand vrem sa ne amintim.

Cum ne putem ajuta copiii?

Primii ani de viata sunt perfecti pentru a incepe sa ne ajutam copiii sa isi dezvolte o stima de sine puternica si pozitiva („Stima de sine la prescolari”) si sa creasca alaturi de oameni care sunt diferiti de ei, pe care sa ii respecte si sa incerce sa ii inteleaga. Stim, deja, din studii, ca intre 2 si 5 ani invatam sa devenim constienti de gen, rasa, etnie si dizabilitati. Incepem, de asemeni, tot la aceasta varsta, sa absorbim si atitudinile pozitive, dar si biasurile negative atasate de aceste aspecte ale identitatii, pe care le intalnim in familiile noastre.

Primul pas in a ne ajuta copiii sa faca fata biasurilor cognitive este sa nu le oferim ocazia de a le invata. Asta inseamna, desigur, ca noi insine sa ne analizam si sa le descoperim, pentru ca, mai apoi, sa le controlam. Oferind copiilor nostri un model pozitiv, din acest punct de vedere, le oferim sansa de a nu cadea in capcana propriilor minti, multi anid e acum incolo. („Am nevoie de un model pozitiv!”)

Cu cat vom cunoaste mai bine aceste bias-uri, cu atat vom reusi sa le explicam mai bine copiilor nostri. Lista prezentata de catre noi este una minuscula, in comparatie cu cea care incearca sa le cuprinda pe toate si, asa cum am spus in randurile de mai sus, ea se mareste de la an la an. De aceea, o mai buna informare, ne va ajuta sa si facem fata acestui impediment al gandirii noastre, dar si sa ii aratam copilului nostru ce ar trebui sa faca pentru a se feri de ele.

Subliniind fiecare greseala de logica sau de perceptie pe care cel mic o face, intr-o maniera asertiva („Noi metode de a imbunatati comunicarea dintre tine si copiii tai”), vom reusi sa ii inducem o atentie constanta asupra lor, si pentru viitor.