Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Probleme medicale
  OscilloCoccinum  
  Ce reprezinta buzele vinete?  
  Infectiile gastrointestinale si diareea  
  Boala celiaca  
  Varicela (Varsatul de vant)  
  Rujeola (pojarul)  
  Parotidita (oreionul)  
  Rubeola (pojarelul)  
  Raceala si gripa  
  Durerile de urechi  
  Diabetul la copii  
  Copiii nascuti prematur  
  Inecare si resuscitarea cardiopulmonara  
  Defectele copilului la nastere  
  Ce este autismul?  
  Loviturile la cap in cazul copiiilor  
  Infectii care iti pot afecta copilul  
  Alergiile la copii  
  Intoleranta la lactoza pentru copii  
  Gastroenterita la copii  
  Alergiile alimentare la bebelusi  
  Care este valoarea normala a temperaturii  
  Boala a cincea sau boala obrajilor palmuiti  
  Complicatii ale obezitatii la copii  
  Bruxismul (scrasnirea dintilor)  
  Deshidratarea la copii  
  Copiii cu ADHD  
  Boala mana-picior-gura  
  Eruptia cutanata de la caldura  
  Intrebari frecvente despre imunizare  
  Ambliopia la copii  
  Rahitismul la copii  
  Dislexia la copii  
  Durerile de crestere  
  Icterul la nou-nascuti  
  Convulsiile febrile  
  Astmul la copii  
  Vitamine pentru copii  
  Fimoza la copii  
  Obiectele inghitite  
  Toxocaroza  
  Rinita alergica la copii  
  Conjunctivita la copii  
  Giardioza  
  Pneumonia  
  Ulciorul si Chalazionul  
  Tenia la copii  
  Bronsiolita - Bronsita Asmatiforma  
  Bacteria Escherichia Coli  
  Probleme de Vedere la copii  
  Pericardita la copii  
  Diagrame de crestere ale copilului  
  Tusea convulsiva  
  Sindromul mortii subite la sugari  
  Hemofilia la copii  
  Afectiuni oftalmologice la copii  
  Prezi sanatatea copilului tau  
  Anemia – Notiuni de baza  
  Sigilarea dintilor la copii  
  Fobiile copilariei  
  Boala hemolitica a nou-nascutilor  
  Despre alergia la grau  
  Vindecarea ranilor unei copilarii traumatizante  
  Strabismul  
  Varsaturile  
  Tusea si raceala  
  20 mituri despre ADHD  
  Sistemul imunitar  
  Sinuzita la copii si la adolescenti  
  Infectii bacteriene vs virale  
  Torticolisul congenital  
  Terapie asistata de animale  
  Ochii copilului tau  
  Vegetarianismul la copii  
  Psihoterapia pentru copii  
  Anatomia si dezvoltarea dintilor  
  Caderea parului la copii  
  Nevii (alunitele) la copii  
  Greutatea la adolescenti  
  Incontinenta urinara la copii  
  Balbaiala - Logopedie  
  A auzi voci si a vedea lucruri  
  Copilul anxios  
  Tutunul si adolescentii  
  Alunite cancerigene la copii  
  Dependenta de Internet  
  Igiena orala la copii  
  Tulburarile de alimentatie  
  Tulburarea bipolara  
Caderea parului la copii

Alopecia (caderea parului) la copii, Cauze si Tratament

Copii fara par
  1. Tinea capitis
  2. Alopecia Areata
  3. Trauma
  4. Telogen effluvium

Majoritatea copiilor care sufera de pierderea parului trec prin aceasta experienta din cuaza afectiunilor descrise mai jos. Toate dintre ele ar trebui sa fie usor de diagnosticat de catre medicul tau pediatru sau de catre un dermatolog.

1. Tinea capitis

Stiuta ca si pecinginea scalpului, este o boala cauzata de o infectie fungica superficiala a pielii de pe scalp, sprancene si gene, cu o inclinatie spre a ataca firele de par si foliculii acestora. Boala este considerata a fi o forma de micoza superficiala sau dermatofitoza. Sunt folosite mai multe nume cand ne referim la aceasta infectie, inclusiv pecinginele scalpului. In mai multe regiuni din lume, incidenta acestei conditii se afla intr-o crestere continua.

Infectia tinea capitis este cea mai comuna cauza de pierdere a parului la cei mici. Copiii care au tinea capitis pierd parul in anumite puncte ale capului, fiind vizibila o forma exact la suprafata scalpului. Petele rezultate dupa pierderea parului sunt, de obicei, rotunde sau ovale, dar nu este o regula, uneori sunt neregulate. Totodata, este posibil ca, uneori, firele de par sa fie distruse chiar la suprafata, aparand puncte negre pe scalp. In unele cazuri, sunt vizibile la nivelul scalpului, zone care au o nuanta gri.

Diagnostic

Diagnosticul este dat, in primul rand, dupa aspectul scalpului. Testul cu Lampa Wood poate fi efectuat pentru a confirma prezenta unei infectii fungice pe scalp. Acest test este facut intr-o camera intunecata, unde lumina ultravioleta este concentrata pe zona in care ne intereseaza. Nu este necesara o biopsie a scalpului pentru a pune diagnosticul.

Tratament

Tinea capitis este, de obicei, tratata cu antifungice, cum ar fi cu griseofulvina, medicament ce este administrat, pe cale orala, timp de 8 saptamani.

Tinea capitis este, de asemeni, tratata cu diferite tipuri de sampon, parul fiind spalat, de obicei, de 2 – 3 ori pe saptamana. Totodata, este foarte important sa continui sa folosesti concomitent atat medicamentele orale cat si samponul timp de 8 saptamani. Este posibil ca tratamentul sa nu aiba succes daca medicamentele orale nu sunt luate in fiecare zi timp de 8 saptamani.

Copiii care au tinea capitis nu trebuie sa lipseasca de la scoala daca tratamentul este folosit asa cum a fost indicat. Majoritatea copiilor nu sunt contagiosi atunci cand folosesc medicamente ingerate pe cale orala si folosec un sampon special.

2. Alopecia Areata

In cazul acestei afectiuni, in mod brusc, apare un petic pe scalp in care s-a pierdut parul. Peticele respective nu mai nici un fir de par in interiorul lor, fiind netede, fara a fi vizibil vreun semn de inflamare, scalare sau fire deteriorate. Acestea apar, literalmente, peste noapte, iar, uneori, in cateva zile.

Se crede ca alopecia areata este cauzata de un atac al sistemului imunitar asupra foliculilor de par. In orice moment, exista in lume 1 copil din 1000 care sufera de alopecia areata. Aproximativ 25% dintre acestia vor suferi si de alte probleme, cum ar fi corodarea unghiilor.

Cu tratamentul adecvat, un mare procent de pacienti isi vor recupera parul intr-un an – multi chiar mai devreme. Copiii cu alopecia areata ar trebui sa se afle sub ingrijirea unui dermatolog. Aproximativ 5% dintre cei care sufera de aceasta conditie isi vor pierde tot parul de pe scalp (alopecia totalis), in timp ce altii isi vor pierde tot parul de pe corp (alopecia universalis).

Diagnostic

In ziua de azi, nu exista teste de diagnostic conclusive pentru alopecia areata. Dermatologii deduc ca aceasta conditie exista printr-un proces de eliminare a altor cauze de pierdere a parului (cei care au urmarit serialul Doctor House stiu despre ce este vorba) si o examinare indeaproape a peticelor. De obicei, leziunile initiale ale alopeciei areata apar ca un petic neted, in maximum 25 de ore. Unele persoane trec prin experienta unor mancarimi sau chiar dureri in zona afectata. Scalpul este zona cu incidenta cea mai mare, dar alopecia areata poate fi prezenta si in alte regiuni ale parului de pe corp. Testele de par sunt, uneori, realizate la marginea leziunilor. Daca parul se poate trage foarte usor, atunci acest lucru reprezinta un indicator ca leziunea este activa si se anticipeaza o pierdere mai mare de par. In timp ce alopecia areata este destul de distinctiva, ea este diagnosticata, de obicei, in mod corect, cu o examinare vizuala simpla.

Tratament

Nu exista nici un tratament pentru alopecia areata si, din nefericire, in timp ce exista putine cunostinte despre ea, nu exista vreun tratament sau medicament aprobat si conceput sa o trateze. Exista, totusi, unele medicamente prescripse ce pot fi folosite pentru alopecia areata. Ele sunt incorporate in protocoalele de tratament care apar sa ajute un anumit procent al celor care se confrunta cu aceasta boala.

Tine minte ca, in timp ce aceste tratamente pot promova cresterea parului, nici unul dintre ele nu va asigura ca nu vor aparea noi petice si nici ca va vindeca boala. Du-te la un medic si discuta despre cea mai buna optiune pe care o poti lua in privinta copilului.

Alopecia areata este o boala imprevizibila si chiar cu o remisie completa este posibil ca ea sa apara, din nou, de-a lungul vietii unui copil.

3. Trauma

Traumele asupra firelor de par reprezinta cauza cea mai comuna de pierdere a parului pentru copii. Adeseori, traumele sunt cauzate de tractiuni (atunci cand se leaga parul, etc.) sau prin frecare (cand te freci cu parul de un scaun). Totodata, traumele la firele de par pot fi cauzate de arsuri chimice.

O alta cauza neinteleasa a pierderii de par este reprezentata de tricotilomania, obiceiul in care iti rasucesti sau smulgi parul. Ea este crezuta a fi o tulburare obsesiv-compulsiva ce poate fi extrem de dificila de tratat, deoarece pacientii se simt obligati (si-au construit un reflex) sa isi traga sau rasuceasca parul. Pierderea parului are loc in petice si boala este caracterizata prin lezionarea firelor de parul de diferite lungimi. In interiorul acestor petice, pierderea parului nu este completa. Unii copill cu tricotilomania au, de asemeni, si tricofagie – obiceiul de a manca parul pe care il smulg. Acesti pacienti pot dezvolta mase de par in abdomen, ce nu pot fi digerate. Atat timp cat trauma de la nivelul parului nu este severa sau cronica incat sa provoaca cicatrici, parul va creste, din nou, dupa ce trauma a luat sfarsit.

La copii, aceasta afectiune se intalneste cel mai frecvent intre 4 şi 15 ani.

4. Telogen effluvium

Aceasta este o alta afectiune des intalnita care cauzeaza pierderea parului la copii. Pentru a o intelege, trebuie sa se inteleaga, de asemeni, ciclul normal pe care il are parul in viata sa. Un folicul are o faza lunga de crestere, producand par pentru 2 – 6 ani (in medie 3 ani). Acest lucru este urmat de o faza tranzitionala (aproximativ 3 saptamani) cand foliculul de par se degenereaza. Dupa aceasta, apare faza de odihna (aproximativ 3 luni) cand foliculul de par „hiberneaza”, numita, totodata, si faza telogena. Dupa faza telogena, incepe din nou faza de crestere a parului – apar noi fire de par si ele le imping pe cele vechi. Acest intreg ciclu de repeta. Pentru majoritatea persoanelor, 80 – 90% dintre zonele foliculare se afla intr-o faza de crestere, 5% intr-una de tranzitie, 10 – 15% intr-unna telogena. In fiecare zi aproximativ 50 – 150 de fire de par cad si sunt inlocuite cu altele. La telogen effluvium, se intampla ceva de perturba acest ciclu normal al vietii si toate firele (sau majoritatea) sunt eliminate in faza telogena. Dupa 6 – 16 saptamani, apare chelia partiala sau completa. Multe evenimente pot cauza aceasta boala, inclusiv o febra foarte grava, operatiile chirurgicale ce au implicat o anestezie generala, excesul de vitamina A, stress emotional indelungat, cum ar fi din cauza ca a murit o persoana draga, injurii severe si folosirea unor medicamente, cum ar fi accutane pentru acnee.

Diagnostic

Nu exista nici un test de diagnosticare concludent pentru aceasta conditie. Este, de obicei, analizata istoria medicala, dar, adeseori, cel mai mult conteaza experienta medicului pentru a face diagnosticul.

Tratament

La copii, odata ce evenimentele stresante au luat sfarsit, cresterea parului apare (in mod complet), de obicei, intre 6 si 12 luni.