Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Probleme medicale
  OscilloCoccinum  
  Ce reprezinta buzele vinete?  
  Infectiile gastrointestinale si diareea  
  Boala celiaca  
  Varicela (Varsatul de vant)  
  Rujeola (pojarul)  
  Parotidita (oreionul)  
  Rubeola (pojarelul)  
  Raceala si gripa  
  Durerile de urechi  
  Diabetul la copii  
  Copiii nascuti prematur  
  Inecare si resuscitarea cardiopulmonara  
  Defectele copilului la nastere  
  Ce este autismul?  
  Loviturile la cap in cazul copiiilor  
  Infectii care iti pot afecta copilul  
  Alergiile la copii  
  Intoleranta la lactoza pentru copii  
  Gastroenterita la copii  
  Alergiile alimentare la bebelusi  
  Care este valoarea normala a temperaturii  
  Boala a cincea sau boala obrajilor palmuiti  
  Complicatii ale obezitatii la copii  
  Bruxismul (scrasnirea dintilor)  
  Deshidratarea la copii  
  Copiii cu ADHD  
  Boala mana-picior-gura  
  Eruptia cutanata de la caldura  
  Intrebari frecvente despre imunizare  
  Ambliopia la copii  
  Rahitismul la copii  
  Dislexia la copii  
  Durerile de crestere  
  Icterul la nou-nascuti  
  Convulsiile febrile  
  Astmul la copii  
  Vitamine pentru copii  
  Fimoza la copii  
  Obiectele inghitite  
  Toxocaroza  
  Rinita alergica la copii  
  Conjunctivita la copii  
  Giardioza  
  Pneumonia  
  Ulciorul si Chalazionul  
  Tenia la copii  
  Bronsiolita - Bronsita Asmatiforma  
  Bacteria Escherichia Coli  
  Probleme de Vedere la copii  
  Pericardita la copii  
  Diagrame de crestere ale copilului  
  Tusea convulsiva  
  Sindromul mortii subite la sugari  
  Hemofilia la copii  
  Afectiuni oftalmologice la copii  
  Prezi sanatatea copilului tau  
  Anemia – Notiuni de baza  
  Sigilarea dintilor la copii  
  Fobiile copilariei  
  Boala hemolitica a nou-nascutilor  
  Despre alergia la grau  
  Vindecarea ranilor unei copilarii traumatizante  
  Strabismul  
  Varsaturile  
  Tusea si raceala  
  20 mituri despre ADHD  
  Sistemul imunitar  
  Sinuzita la copii si la adolescenti  
  Infectii bacteriene vs virale  
  Torticolisul congenital  
  Terapie asistata de animale  
  Ochii copilului tau  
  Vegetarianismul la copii  
  Psihoterapia pentru copii  
  Anatomia si dezvoltarea dintilor  
  Caderea parului la copii  
  Nevii (alunitele) la copii  
  Greutatea la adolescenti  
  Incontinenta urinara la copii  
  Balbaiala - Logopedie  
  A auzi voci si a vedea lucruri  
  Copilul anxios  
  Tutunul si adolescentii  
  Alunite cancerigene la copii  
  Dependenta de Internet  
  Igiena orala la copii  
  Tulburarile de alimentatie  
  Tulburarea bipolara  
Diferenta intre infectiile bacteriene si cele virale

Diferenta intre infectiile bacteriene si cele virale

Bacterie vs virus

Infectiile bacteriene si virale au multe asemanari. Ambele tipuri de infectii sunt cauzate de microbi, respectiv bacterii si virusi, si sunt raspandite prin cai, precum:

  • tuse si stranut
  • contactul cu persoanele contaminate, mai ales prin activitati ca sarutul si contactul sexual;
  • contactul cu suprafetele contaminate, produsele alimentare si apa.;
  • contactul cu creaturi contaminate, inclusiv animale de companie, animale domestice si insecte, precum purici si capuse.
De asemeni, microbii pot provoca:
  • infectii acute, care sunt de scurta durata;
  • infectii cronice, care pot dura saptamani, luni sau toata viata;
  • infectii lente, care, initial, pot sa nu provoace simptome, dar care se pot reactiva peste o perioada de cateva luni sau cativa ani.
Cel mai important lucru este faptul ca infectiile bacteriene si virale, definite ca o invazie a microbilor capabili sa se reproduca in corp, pot provoca afectiuni usoare, moderate si severe.

De-a lungul istoriei, milioane de oameni au murit din cauza bolilor precum ciuma bubonica sau ciuma neagra, care este cauzata de bacteria Yersinia Pestis, si Variola, care este cauzata de virusul variolei. In prezent, infectiile virale au fost responsabile pentru doua pandemii majore: gripa spaniola din 1918 – 1919, epidemie care a ucis 20 – 40 de milioane de oameni, si epidemia HIV/SIDA, in curs de dezvoltare, care, numai in 2008, a ucis 2 milioane de oameni din intreaga lume.

Infectiile virale si bacteriene pot provoca simptome similare, cum ar fi tuse si stranut, febra, inflamatie, voma, diaree, slabiciune si crampe, toate fiind moduri ale sistemului imunitar de a scapa corpul de organismele infectioase. Insa, infectiile bacteriene si cele virale nu sunt similare in multe alte privinte importante, cele mai multe dintre ele fiind in conformitate cu diferentele structurale ale organismelor si modul in care acesta raspund la medicamentele antimicrobiene care sunt disponibile in prezent.

Diferente intre bacterii si virusi

Desi bacteriile si virusii sunt prea mici pentru a putea fi vazuti fara un microscop, sunt structurati la fel de diferit precum girafele si carasii.

Bacteriile sunt relativ complexe, creaturi unicelulare, cu un perete rigid si cu o membrana elastica si subtire, care inconjoara fluidul sau citoplasma din interiorul celulei. In forma de sfera, tija sau spirala, bacteriile contin toate informatiile genetice necesare pentru a se clona. Inregistrarile fosilizate au aratat ca bacteriile exista de aproximativ 3,5 miliarde de ani si este cunoscut faptul ca bacteria poate supravietui intr-o varietate de medii, incluzand caldura si frigul extrem, deseurile radioactive si corpul uman.

Cele mai multe dintre bacterii sunt inofensive iar unele, cum ar fi bacteria acidofilus lactobacili, care poate trai in intestinele umane, de fapt, ajuta la digestia alimentelor, distrug microbii cauzatori de boli, lupta impotriva celulelor canceroase si furnizeaza nutrienti esentiali. Mai putin de 1% dintre bacterii cauzeaza boli la oameni.

In contrast, virusurile sunt mici: cei mai mari dintre ei sunt mai mici decat cea mai mica bacterie. Virusurile vin in forme variate si au o schita genetica limitata. Tot ce au este un invelis proteic si un miez din material genetic, fie ARN, fie ADN. Spre deosebire de bacterii, virusurile pot supravietui fara o gazda. Virusurile se pot reproduce doar prin atasarea la celule si prin "piratarea" mecanismului de reproducere celulara. In cele mai multe cazuri, ei reprogrameaza celulele sa produca noi virusuri, pana cand celulele se descompun si mor. In alte cazuri virusurile transforma celulele normale in celule maligne sau canceroase.

De asemeni, spre deosebire de bacterii, majoritatea virusurilor cauzeaza boli si sunt suficient de specifice cu celulele pe care le ataca. De exemplu, anumite virusuri sunt programate sa atace celulele din ficat, din sistemul respirator sau din sange. In unele cazuri, virusurile denumite bacteriofagi au ca tinta bacteriile.

Diagnosticul infectiilor bacteriene si virale

In general, trebuie sa va adresati medicului de familie daca dumneavoastra credeti ca aveti o infectie bacteriana sau virala. Exceptiile includ raceala comuna, care, de obicei, se auto-limiteaza si nu este amenintatoare de viata.

In unele cazuri, este dificil sa se determine originea unei infectii, deoarece multe afectiuni, incluzand pneumonia, meningita si diareea, pot fi cauzate fie de bacterii, fie de virusuri. Insa, de obicei, medicul poate indica cu precizie cauza, prin verificarea istoricului medical si prin efectuarea unei examinari fizice.

De asemeni, daca este necesar, el sau ea poate cere un test de sange sau de urina, pentru a confirma diagnosticul, sau un "test de cultura" de tesut, pentru a identifica cresterea bacteriana sau virala. Ocazional, poate fi necesara o biopsie a tesutului afectat.

Tratament

Descoperirea si utilizarea antibioticelor pentru infectiile bacteriene este considerata una dintre cele mai importante descoperiri din istoria medicala. Din pacate, bacteriile sunt extrem de adaptabile, iar utilizarea excesiva a medicamentelor le-a facut, pe multe dintre ele, sa fie rezistente la tratamentul medical. Acest lucru a creat probleme serioase, mai ales in situatiile din spital. Antibioticele sunt ineficiente impotriva virusurilor, inclusiv cele care cauzeaza majoritatea infectiilor tractului respirator superior, si multe organizatii sunt, acum, importiva utilizarii de rutina a antibioticilor, cu exceptia cazului in care exista dovezi clare ale unei infectii bacteriene.

De la inceputul secolului al XX-lea, vaccinurile au redus, in mod eficient, incidenta unor afectiuni virale, precum poliomielita, rujeola, varicela etc.. In plus, vaccinurile pot preveni infectii precum gripa, hepatita A, hepatita B, papilomavirusul uman (HPV) si altele.

Insa, tratarea infectiilor virale s-a dovedit a fi o actiune mai dificila, in primul rand pentru ca virusurile sunt relativ mici si pentru ca se reproduc in interiorul celulelor. Pentru unele boli virale, precum infectia cu virusul herpes simplex, HIV/SIDA si gripa, medicamentele antivirale au devenit disponibile. Cu toate acestea, utilizarea medicamentelor antivirale a fost asociata cu dezvoltarea rezistentei microbilor la medicamente.