Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Articole utile parinti
  Gateste sanatos  
  Bio Organic Eco  
  Sindromul bebelusului scuturat  
  Drogurile sau Moartea Alba  
  Parintele, un Exemplu de Urmat  
  Pregatirea pentru gradinita  
  Tatal Bebelusului Tau  
  Nu vei auzi de la copilul tau  
  Intrebari interviu bona  
  Ochelarili de Soare pentru Copii  
  Deshidratarea si insolatiile  
  Divortul pentru copii  
  Aerul conditionat si sanatatea copiiilor  
  Bebelusul tau si soarele  
  Muzica in viata adolescentului  
  Mituri despre somnul copiiilor  
  Obezitatea la copii  
  Depresia la copii  
  Cosmarurile  
  Spaimele din timpul noptii  
  Mituri si realitati despre vedere  
  Erectiile in cazul bebelusilor  
  Relatia dintre tatal vitreg si copil  
  Cum cream cooperarea la copii  
  Despre medicul tau pediatru  
  Cele 7 principii de baza ale bunelor maniere  
  Logica in perioada prescolara si scolara  
  Otraviri accidentale la copii  
  25 De Maniere obligatorii pana la 9 ani  
  7 sfaturi pentru o educatie financiara  
  Sa nu spui unei gravide  
  Frica de dentist  
  Importanta micului dejun  
  Afectiuneaa in fata copiilor  
  Psihologia cadourilor  
  Copiii agresivi (batausii)  
  Interpretarera desenelor copiilor  
  De ce nu ne amintim copilaria timpurie?  
  Frica de esec  
  Ce inseamna suficienta atentie pentru un copil?  
  Rolul terapiei de cuplu  
  Pericolele perfectionismului  
  Privarea afectiva  
  Cum gasim bona perfecta?  
  Mami stie cel mai bine  
  Asta numesc ei dans?!  
  Importanta tinerii unui jurnal  
  Ceasul biologic al unei femei  
  Adevarul, frumusetea si bunatatea in era digitala  
  Sportul si copiii  
  Perioade critice in viata copiilor  
  Totul despre stres  
  Consumul de droguri al parintilor  
  Yoga, pentru copii si adulti  
  Feng Shui  
  Alcoolismul si paternitatea  
  Bioritmul sau Ritmul Circadian  
  Fuga de acasa  
  Energia pozitiva  
  Fetitele si machiajul  
  Autocontrolul la adulti  
  Siguranta bebelusului in casa  
  Cum isi manifesta copiii afectiunea  
  Copilul care fura  
  Efectele violentei din filme  
  Un copil prea ambitios?  
  Empatia – diferente de varsta si gen  
  Copiii si bandele  
  Cand si cum spunem „NU” copilului?!  
  Interactionarea copil adult  
  Mecanisme de aparare la copii  
  Poate fi creativitatea antrenata?  
  Nume bune vs nume rele  
  Ce trebuie sa stim espre droguri?  
  Termometru clasic vs digital  
  Fata mea e insarcinata, ce fac?  
  Moartea animalului de companie  
  Protestele cand trebuie sa doarma  
  Genetica si riscul de divortul  
  Fiul meu este homosexual!  
Cooperarea la copii

Noi metode de a crea cooperarea la copii

Cooperare

In articolul „Cele 5 mesaje ale educatiei pozitive” va spuneam ca unul dintre principalele scopuri ale acesteia este sa creeze copii ce au o personalitate puternica, insa care sunt dispusi sa coopereze cu parintii lor, astfel incat efectul sa fie unul benefic pentru ambele parti. Prin cooperare, copilul nu mai este obligat sa se supuna dorintei parintilor si sa faca anumite actiuni ci, sa isi doreasca acest lucru, rezultatele obtinute fiind net superioare celor facute in afara vointei proprii.

Tot in articolul mentionat in randurile de mai sus va spuneam sa incercati, pentru o saptamana, metodele educatiei pozitive. Am facut acest lucru deoarece, cu cat veti renunta mai repede la metodele clasice, folosite in educatia bazata pe frica („Educatia bazata pe dragoste versus educatia bazata pe frica”), cu atat mai repede veti fi pregatiti in a incerca si a imbratisa noul tip de educatie, mai adecvat timpurilor moderne. De aceea, va mai cer doar o saptamana in care sa actionati dupa ideile acestui articol si, cu siguranta, nu veti mai dori niciodata sa va intoarceti la metoda veche.

Acest tip de educatie este indicat si in cazul adolescentilor, insa, atunci, este necesar sa aveti rabdare, deoarece cu cat veti incepe de la o varsta mai frageda, cu atat timpul de raspuns va fi mai scurt. Mai ales daca, pana acum, ai incercat sa iti educi copilul doar prin frica. Totusi, aceste tehnici pot fi folositoare intregii familii, chiar si in cazul partenerului.

Cereti fara a ordona

Atunci cand comenzile ferme par sa nu dea roade (foarte normal, de altfel, asa cum am explicat in articolul („Educatia bazata pe dragoste versus educatia bazata pe frica”), cu siguranta este cazul sa incercati si cooperarea. Viata unui copil este presarata cu sute de ordine. „Nu fa” si „fa” sunt cuvinte pe care le aude zilnic, inca de la varste fragede. Nici nu e de mirare ca, la un moment dat, acestia se satura de atata cicalire si se revolta. Asa cum parintele poate simti o frustrare atunci cand e nevoit sa isi cicaleasca zilnic copilul, la fel si el se simte frustrat de toate ordinele care i se dau. La un moment dat, caile de comunicare se rup si copilul inceteaza, pur si simplu, sa mai asculte.

Sunt convinsa ca si tu ai prefera ca seful tau sa iti solicite un serviciu si nu sa iti ordone sa il faci. Parca altul ar fi si sporul, daca tu ti-ai da acordul, nu? Asadar, inlocuieste „Fa!” cu „Ai vrea sa faci?” si rezultatele vor fi vizibile imediat.

„Ai vrea sa” versus „Ai putea sa”

Un instrument foarte puternic al comunicarii asertive este verbul „a vrea”, conjugat la toate persoanele. „Eu as vrea” sau „Tu ai vrea” va da, intotdeauna, rezultate mai bune decat „Ai putea”. Exista, desigur, si explicatii psihologice asupra acestui fapt.

Verbul „a putea” creeaza, in inconstientul nostru, mai multe intrebari. In primul rand, acesta apare ca o nesiguranta asupra competentelor celui caruia ii este adresat. Apoi, el nu lasa loc de refuz fara ca aceste competente sa nu fie negate („nu, nu pot” inseamna ca neg capacitatea de a face un lucru, neavand legatura cu vointa proprie”), ceea ce nu se va intampla. Asadar, prin „Ai putea sa”, se ofera un ordin mascat, ce scoate „vointa” din „ecuatie”. In schimb, verbul „a vrea” lasa loc atat refuzului cat si aprobarii. Prin el, actiunea ceruta pare a fi doar la latitudinea celui care o face, si nu un lucru pe care nu are cum sa il refuze.

Asadar, intreaba-ti copilul daca „ar putea” sa faca un lucru doar atunci cand nu esti sigura pe capacitatile lui. Insa, atunci cand vrei ca el sa faca acel lucru, foloseste o formulare de tipul „Ai vrea sa iti faci curat in camera?”.

Desi un lucru marunt la o prima vedere, diferenta dintre aceste doua verbe este una importanta pentru inconstientul nostru si, astfel, se poate imbunatati foarte mult interactiunea dintre noi si nu doar copii, dar si alti adulti.

Tonul conteaza si el, de asemeni. In limba romana exista 90 de intelesuri pentru „Da”, in functie de tonul si mimica folosite alaturi de cuvant, in sine. La fel se intampla si in cazul verbului „a putea”.

Ca si exemplu, sa luam fraza „Ai putea sa iti faci curatenie in camera?”. Copilul poate intelege mesajul in mai multe feluri, in functie de tonul cu care acesta este spus:


„Ar trebui sa faci curatenie in camera.”
„Ar fi trebuit deja sa faci curatenie.”
„Ti-am spus sa faci curatenie o data.”
„Nu faci asa cum ti-am spus sa faci.”
„Nu te porti conform varstei tale.”
„Nu pot sa fac eu totul.”
Este posibil ca nici unul dintre mesajele acestea sa nu fie intentionat insa, cu siguranta, prin controlarea tonului se pot elimina variantele nedorite.

O alta explicatie a diferentei dintre aceste doua verbe sta in insasi anatomia creierului. Centrul motivatiei se afla in emisfera dreapta a acestuia si este activat prin folosirea verbului „a vrea”. In schimb, la folosirea lui „a putea”, studiile au demonstrat ca se activeaza emisfera stanga.

Nu mai folosi intrebari retorice

Intrebarile retorice isi au rostul doar in discursurile persuasive si nu in educatia copiilor, cu atat mai putin atunci cand se doreste cooperare. Intrebarile retorice contin mesaje implicite, ceea ce inseamna ca ele transmit si altceva decat ceea ce am pronuntat. Atunci cand sunt asociate cu educatia copiilor, intrebarile retorice cauta un sens negativ, iar multi parinti nu realizeaza acest lucru. Este o tehnica folosita adeseori de femei, datorita emotivitatii caracteristice acestui sex, insa ceea ce se transmite, de obicei, este o senzatie de rusine (de fapt, multi parinti chiar asta si intentioneaza dar, desigur, este gresit sa ii induci copilului senzatii de rusine fata de ceilalti). Mai jos, veti gasi cateva dintre intrebarile retorice cele mai des folosite de catre parinti si ce mesaje implicite ar putea transmite acestea.

Intrebare Mesaj implicit
De ce e, inca, dezordine in camera? „Nu ma asculti, asa cum ar fi normal. Ar fi trebuit sa faci, deja, curatenie in camera, insa tu nu vrei. Esti un copil rau.”
Cand ai de gand sa te maturizezi? „Esti imatur. Ar trebui sa te porti intr-un alt mod. Comportamentul tau ma jeneaza. Imi este rusine cu felul in care te comporti si ar trebui sa-ti fie si tie rusine.”
De ce ii lovesti pe alti copii? „Nu ai nici un motiv sa ii lovesti pe ceilalti, asa ca tu esti un copil rau pentru ca faci asta. Nu esti capabil sa gasesti un motiv pentru care faci anumite actiuni.”
Cum sa uiti ca trebuia sa faci [ceva]? „Esti iresponsabil. Nu esti capabil sa tii minte nici lucrurile simple. Nu ma pot baza pe tine.”
Este totul in regula? „Te comporti ciudat. Ceva e in neregula cu tine. Iti trebuie un motiv intemeiat ca sa te comporti asa, iar tu nu il ai, asadar esti un copil rau.”
Chiar daca aceste mesaje par inofensive, la o prima vedere, ele sunt inregistrate in inconstientul copilului si pastrate pentru mult timp dupa aceea. De aceea, probabil, s-a si spus „Durerea unei palme trece dupa o zi, insa cea a unei vorbe niciodata.”

Prin renuntarea la astfel de intrebari retorice, sansa de a obtine cooperarea creste substantial.




Partea a doua >>