Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Probleme medicale
  OscilloCoccinum  
  Ce reprezinta buzele vinete?  
  Infectiile gastrointestinale si diareea  
  Boala celiaca  
  Varicela (Varsatul de vant)  
  Rujeola (pojarul)  
  Parotidita (oreionul)  
  Rubeola (pojarelul)  
  Raceala si gripa  
  Durerile de urechi  
  Diabetul la copii  
  Copiii nascuti prematur  
  Inecare si resuscitarea cardiopulmonara  
  Defectele copilului la nastere  
  Ce este autismul?  
  Loviturile la cap in cazul copiiilor  
  Infectii care iti pot afecta copilul  
  Alergiile la copii  
  Intoleranta la lactoza pentru copii  
  Gastroenterita la copii  
  Alergiile alimentare la bebelusi  
  Care este valoarea normala a temperaturii  
  Boala a cincea sau boala obrajilor palmuiti  
  Complicatii ale obezitatii la copii  
  Bruxismul (scrasnirea dintilor)  
  Deshidratarea la copii  
  Copiii cu ADHD  
  Boala mana-picior-gura  
  Eruptia cutanata de la caldura  
  Intrebari frecvente despre imunizare  
  Ambliopia la copii  
  Rahitismul la copii  
  Dislexia la copii  
  Durerile de crestere  
  Icterul la nou-nascuti  
  Convulsiile febrile  
  Astmul la copii  
  Vitamine pentru copii  
  Fimoza la copii  
  Obiectele inghitite  
  Toxocaroza  
  Rinita alergica la copii  
  Conjunctivita la copii  
  Giardioza  
  Pneumonia  
  Ulciorul si Chalazionul  
  Tenia la copii  
  Bronsiolita - Bronsita Asmatiforma  
  Bacteria Escherichia Coli  
  Probleme de Vedere la copii  
  Pericardita la copii  
  Diagrame de crestere ale copilului  
  Tusea convulsiva  
  Sindromul mortii subite la sugari  
  Hemofilia la copii  
  Afectiuni oftalmologice la copii  
  Prezi sanatatea copilului tau  
  Anemia – Notiuni de baza  
  Sigilarea dintilor la copii  
  Fobiile copilariei  
  Boala hemolitica a nou-nascutilor  
  Despre alergia la grau  
  Vindecarea ranilor unei copilarii traumatizante  
  Strabismul  
  Varsaturile  
  Tusea si raceala  
  20 mituri despre ADHD  
  Sistemul imunitar  
  Sinuzita la copii si la adolescenti  
  Infectii bacteriene vs virale  
  Torticolisul congenital  
  Terapie asistata de animale  
  Ochii copilului tau  
  Vegetarianismul la copii  
  Psihoterapia pentru copii  
  Anatomia si dezvoltarea dintilor  
  Caderea parului la copii  
  Nevii (alunitele) la copii  
  Greutatea la adolescenti  
  Incontinenta urinara la copii  
  Balbaiala - Logopedie  
  A auzi voci si a vedea lucruri  
  Copilul anxios  
  Tutunul si adolescentii  
  Alunite cancerigene la copii  
  Dependenta de Internet  
  Igiena orala la copii  
  Tulburarile de alimentatie  
  Tulburarea bipolara  
Rahitismul

Rahitismul (deficienta de calciu, fosfati sau vitamina D)

Rahitismul

Informatii despre rahitism

  • Rahitismul este cauzat de o deficienta a vitaminei D, calciului sau fosfatilor
  • Sunt mai multe tipuri diferite de rahitism
  • Exista anomalii osoase diferite ce sunt asociate cu rahitismul dar toate sunt datorate mineralizarii proaste cu fosfati si calciu
  • Forma activa a vitaminei D este sintetizata de celulele pielii atunci cand este expusa la soare
  • Vitamina D este gasita in cantitati mici in unele alimente
  • Sugarii care sunt doar alaptati ar trebui sa primeasca suplimente de vitamina D
  • Copiii si adolescentii care nu obtin vitamina D indeajuns prin lapte sau alte alimente ar trebui sa primeasca suplimente ce contin vitamina D.

Ce este rahitismul?

Rahitismul este o tulburare cauzata de o deficienta a vitaminei D, calciului sau fostatilor. Rahitismul duce la o inmuiere si slabire a oaselor si se regaseste la copiii care au varsta cuprinsa intre 6 si 24 de luni. Rahitismul are cateva subtipuri precum rahitism hipofostatemic (rahitism rezistent la vitamina D), renal sau rahitism al rinichilor (osteodistrofie renala) si, cel mai comun, rahitism nutritional (cauzat de o deficienta dietetica a vitaminei D, calciului sau fosfatilor). Rahitismul nutritional clasic mai este numit in medicina si osteomalacie.

Care este istoria rahitismului?

Descrieri ale romanilor despre aceasta boala pot fi gasite inca din secolul 2, iar in 1640 rahitismul a fost bine documentat ca fiind o afectiune osoasa comuna in Anglia. Din nefericire, cauza rahitismului dovedita stiintific nu a fost identificata pana in anul 1920, iar in 1930 initiativele de sanatate publica au recomandat laptele cu vitamina D si untura de peste, ca un supliment nutritional pentru sugari si copii. Aceasta a dus la o eradicare aproape totala a conditiei in Statele Unite ale Americii si alte natiuni industrializate. Din nefericire, rahitismul a revenit si inca este comun in natiunile mai putin dezvoltate. Mai mult decat atat, pentru o varietate de motive, rahitismul este vazut mai des printre bebelusii si copiii care traiesc in natiunile industrializate, de multe ori in randul populatiilor bogate.

Ce cauzeaza rahitismul?

Indiferent de tipul de rahitism, cauza se datoreaza intotdeauna deficientei de vitamina D, calciu sau fostati. Trei cauze comune de rahitism includ rahitismul nutritional, hipofostatemic si cel renal.

Rahitismul nutritional

Rahitismul nutritional, numit si osteomalacie, este o conditie cauzata de o deficienta a vitaminei D. Vitamina D este o vitamina solubila in grasimi, esentiala pentru formarea normala a oaselor si a dintilor si este necesara pentru absorbtia adecvata a calciului si a fosforului din intestine. Ea apare natural in cantitati foarte mici in unele alimente, cum ar fi in unii pesti de apa sarata (somon, sardine, hering, peste si ulei din ficat de peste). Vitamina D mai este, de asemeni, sintetizata natural de celulele pielii ca raspuns la expunerea la lumina soarelui. Este necesara pentru absorbtia adecvata de calciu din intestine.

Sugarii si copiii in situatia de risc cea mai mare de a dezvolta rahitism nutritional sunt cei cu pielea intunecata, cei care sunt doar alaptati si cei care sunt nascuti din mame care sufera de o deficienta a vitaminei D. Mai mult decat atat, copiii mai in varsta, care sunt feriti de lumina directa a soarelui sau care au diete vegetariene pot fi, de asemeni, in pericol de a suferi de rahitism.

Rahitism hipofostatemic

Rahitismul hipofostatemic este cauzat de un nivel scazut al fosfatilor. Oasele devin dureros de moi si flexibile. Aceasta este cauzata de un defect genetic dominant legat de cromozomul X al abilitatii rinichilor de a controla cantitatea de fosfati eliminata prin urina. Individul afectat este capabil sa absoarba fosfatii si calciul dar fosfatii sunt pierduti prin urina. Aceasta nu este cauzata de o deficienta a vitaminei D. Pacientii care sufera de rahitism hipofostatemic au, de obicei, simptome clare pana la varsta de 1 an. Tratamentul consta, de obicei, in suplimente nutritionale de fosfati si calcitriol (forma activata a vitaminei D).

Rahitism renal (al rinichilor)

Similar rahitismului hipofostatemic, rahitismul renal este cauzat de un numar de tulburari ale rinichilor. Indivizii care sufera de aceasta conditie au, deseori, o abilitate scazuta de a reglementa cantitatea de electroliti pierduti prin urina. Acestia includ calciul si fosfatii si, prin urmare, individul afectat dezvolta simptome aproape identice cu rahitismul nutritional sever. Tratamentul problemei rinichilor si suplimentele nutritionale sunt recomandate pentru acesti pacienti.

Care sunt simptomele si semnele rahitismului?

Semnele si simptomele rahitismului includ durere si sensibilitate osoasa, deformari dentare, formare intarziata a dintilor, putere musculara scazuta, crestere afectata, inaltime scazuta si un numar de deformari scheletice, inclusiv craniotabes (craniu cu o forma anormala), picioare arcuite, anormalitati la nivelul custii coastelor si deformarea zonei pelviene, sternului si a coloanei vertebrale.

Uneori, in unele cazuri foarte severe de rahitism, pacientii pot dezvolta semne si simptome mult mai serioase asociate cu un nivel foarte scazut al calciului si fosfatilor. Acestea pot include tetania (contractii musculare involuntare) sau convulsii. Acestea sunt urgente medicale si necesita un tratament imediat.

Cum este diagnosticat rahitismul?

Rahitismul este diagnosticat, initial, din punct de vedere clinic, avand o istorie medicala si nutritionala completa si cu un examen fizic complet facut de personalul medical calificat. Daca rahitismul este suspectat la un copil si copilul nu sufera de simptome acute precum convulsii sau tetanie, trebuie sa fie efectuat un test cu raze X ale oaselor lungi (raza, ulna si femur) si coastelor.

Nivelul vitaminei D, fosfatii alcalini, hormonul paratiroidian (hormon implicat in controlul calciului si fosfatilor) si electrolitii, inclusiv masurarile direct ale functiei rinichilor (a azotului ureic si creatininei) ar trebui sa fie evaluate, daca razele X arata una dintre urmatoarele caracteristici care sunt in concordanta cu rahitismul:

  • Metafiza este largita sau are o forma anormala (partea cea mai activa de crestere a osului aflat la baza placii de crestere)
  • Femurul este clar arcuit
  • Osteopenia (oasele care nu sunt la fel de dense reprezinta un semn al mineralizarii scazute)
  • Coaste evazate
  • Fracturi multiple aflate in diferite stadii de vindecare.
Cauze diferite de rahitism vor dezvalui rezultate diferite la testele din laborator. In acestui articol, ne-am concentrat asupra deficientei de vitamina D. In aceste cazuri, nivelul formei active a vitaminei D va scadea, hormonul paratiroidian va creste in cantitate iar nivelul calciului si al fosfatilor va scadea.

Care este tratamentul pentru rahitism?

Tratamentul pentru rahitism depinde de cauza mentionata mai sus in discutia despre rahitism hipofostatemic si renal. In cazurile de rahitism nutritional si deficienta de vitamina D, tratamentul este unul simplu. Primul pas este de a preveni complicatiile deficientei de calciu si fosfati precum si a formei activate a vitaminei D (calcitriol). Odata ce diagnosticul pentru rahitism este confirmat, initierea de suplimente cu vitamina D este recomandata, precum si o dieta bogata in calciu. Aceasta este, in special, importanta pentru copiii care urmeaza o dieta vegetariana. Tratamentul pentru unele anormalitati osoase depind de severitatea cazurilor si pot necesita sesizarea unui medic ortoped pentru evaluare.

Care este pronosticul pentru rahitism?

Rezultatele pentru copiii care sufera de rahitism nutritional sunt excelente, in special daca sunt diagnosticati din timp. Suplimentele adecvate cu vitamina D si calciu vor duce la vindecarea defectelor osoase in cateva zile sau luni. Este posibil ca arcuirea severa, vazuta in cazurile de rahitism de lunga durata, sa se rezolve in cativa ani fara a necesita o interventie chirurgicala. La pacientii care au o forma a bolii avansata, totusi, schimbarile osoase pot fi permanente.

Cum poate fi prevenit rahitismul?

Medicii pediatri si obstetricieni sunt responsabili pentru educarea parintilor (si parintilor care asteapta un copil) asupra masurilor prevenirii rahitismului. Pentru mama care asteapta un copil, aceasta include recomandarea de vitamine prenatale si consiliere nutritionala adecvata. Pentru mama care abia a nascut este important ca ea sa fie sfatuita despre suplimentele cu vitamina D pentru copiii care sunt doar alaptati si, odata ce copilul a mai crescut si nu mai este hranit prin alaptare, este necesara consiliere nutritionala adecvata si o expunere rezonabila la soare a copilului.

Insuficienta de vitamina D este, tot mai mult, recunoscuta ca fiind un risc de sanatate nedetectat suficient pentru persoanele de toate varstele. Pana la 30% dintre copiii din SUA sunt deficienti de vitamina D la un anumit nivel iar, la nivel mondial, procentul este mult mai mare. „The American Academy of Pediatrics” (AAP) au publicat recent un raport tehnic numit „UV Radiation: A Hazard to Children and Adolescents" care a concluzionat ca toti „sugarii, copiii si adolescentii ar trebui sa primeasca suplimente cu vitamina D si sa evite supraexpunerea la lumina soarelui si sursele artificiale ale acesteia datorita riscurilor de sanatate (cancer, etc)”. In prezent, studiile sunt neclare despre cantitatea necesara a vitaminei D in unele populatii, dar recomandarea curenta este de minim 400 UI pe zi.

Avand in vedere faptul ca suplimentele de vitamina D pot sa nu fie disponibile la nivel mondial, trebuie sa fie facute mai multe cercetari pentru a determina cantitatea sigura de lumina solara precum si durata expunerii la aceasta pentru sugari si copii, daca vrem sa prevenim cu succes rahitismul in intreaga lume.

Rahitismul este cauzat de o deficienta a vitaminei D, calciu si fosfati. Sugarii si copiii care sunt alaptati in exces, au pielea intunecata, iar copiii nascuti din mame deficiente de vitamina D au un risc mai mare de a dezvolta rahitismul. Simptomele si semnele rahitismului includ dureri osoase, intarziere a formarii dintilor, intaltime scazuta, deformari scheletale (picioare arcuite, forma anormala a craniului) si putere musculara scazuta. Tratamentul pentru rahitism variaza in functie de cauza, dar primul pas implica intotdeauna corectarea nivelului anormal de calciu, fosfati sau vitamina D cu suplimente.