Sarcina pe saptamani

1 2 3 4 5 6 7
8 9 10 11 12 13 14
15 16 17 18 19 20 21
22 23 24 25 26 27 28
29 30 31 32 33 34 35
36 37 38 39 40 41 42




Articole adolescenti
  Sexualitatea copilului  
  Violenta verbala  
  Relatiile amoroase ale adolescentilor  
  De ce consuma adolescentii droguri sau alcool  
  Nevoia de a fi nonconformist  
  Examenul de bacalaureat si alegerea facultatii  
  Prietenii unui adolescent  
  Piercingul  
  7 mituri despre adolescenti  
  Si copiii au nevoie de respectul nostru  
  Miturile acneei  
  Adolescentii si pornografia  
  Un adolescent are nevoie de apreciere  
  Tatuajele  
  Vreau sa-mi aleg singur cursul vietii  
  Adolescentii si socializarea  
  Schimbarea vocii la copilul tau  
  Adolescentii si emotiile  
  Refuz sa seman cu parintii mei!  
  Cum isi alege prietenii adolescentul?  
  Aveti incredere in gandirea mea!  
  Adolescentul vrea sa-ti fie prieten!  
  Depresia la adolescenti  
  Mecanisme de aparare ale adolescentilor  
  Adolescentii si limbajul vulgar  
  Pericolele jocurilor video  
  Parintii si dependenta de droguri a copiilor  
  Stima de sine la adolescenti  
  Asertivitatea in educarea adolescentilor  
  Copiii adoptati – adolescenta  
  Liceul dimineata – o irosire de timp!  
  Alcoolul, la varste fragede  
  La petreceri pana dimineata?!  
  Rusinat cu parintii  
  Timiditatea la copii  
  Invata-ti adolescentul despre furie  
  Timiditatea la copii: solutii  
  Stresul la adolescenti  
  Copiii si minciuna  
  Psihologia atractiei fizice  
  Parinte si adolescent diferiti  
  „Pragurile” adolescentei  
  10 semne pentru o prietenie nociva  
  Adevarul despre adolescenti si sex  
  Moda, pe intelesul parintilor  
  Creierul adolescentilor  
  Stresul inceperii unui nou an scolar  
  Tehnologia creeaza inadaptati?  
  Ar trebui sa imi spionez copilul?  
  Comportamentul autodestructiv  
  Comportamente sexuale problematice  
  Despre sarcina in adolescenta  
  Relatia parinte adolescent  
  Influenta cartierului in dezvoltare  
  Comportament vs maturizare  
  Tulburarile psihologice la adolescenti  
  Parintii vs viitorii parteneri  
  Suficient somn pentru copii  
  Puntea dintre generatii: Sexting  
Eu te respect. Dar tu pe mine?

Si copiii au nevoie de respectul nostru

Strangere de mana

„Respectul se castiga in timp” si „Copiii sunt cei ce trebuie sa-si respecte parintii” sunt proverbe des intalnite printre romani. Privind din acest punct de vedere, pare imposibil de imaginat ca unui copil i se poate arata respect, dat fiind ca inca nu a trait timpul necesar ca sa il castige si, mai mult, acesta sa vina din partea parintilor sai. Apoi, urmatoarea intrebare ce ne vine in minte, dupa ce citim titlul acestui articol, este „Ce ar putea face un copil cu respectul unui adult?”. Sunt reactii legitime, venite dintr-un instinct de conservare si dintr-un punct de vedere gresit asupra familiei si rolului acestuia – perspectiva des intalnita in modelul familial traditional romanesc.

De ce ar trebui sa-i acorzi copilului tau respect, cum il va ajuta aceasta atitudine si cum il va afecta lipsa lui, toate acestea le vei afla in randurile acestui articol. Pentru inceput, insa, sa vedem ce intelegem prin „respect” si ce implica o atitudine respectuoasa.

Ce intelegem prin „respect”?

Folosind o definitie luata din DEX, respectul interpersonal s-ar traduce prin „atitudine de stima, consideratie sau pretuire fata de cineva”. Din punct de vedere psihologic, respectul este una dintre nevoile de baza ale omului, ocupand doua dintre cele 5 trepte ale piramidei lui Maslow – cea care ne arata necesitatile fiecaruia, indiferent de varsta sau pozitie sociala. Asadar, vorbim despre doua tipuri de respect: respectul de sine si respectul din partea celorlalti, ambele egale in importanta si aflate intr-o corelatie stransa intre ele.

Avem nevoie de respect de sine, pentru a ne vedea intr-o lumina buna, atunci cand ne intoarcem privirea pentru a realiza o introspectie. Acest sentiment, ne va da incredere in noi, ne vom avanta spre obtinerea unor rezultate mai bune, spre o comunicare mai intensa, vom tine „fruntea sus” in fata celorlalti. Respectul celorlalti, insa, vine ca si o confirmare ca ceea ce tu ai vazut in tine este o imagine reala si nu inchipuita. Avand aceasta confirmare, respectul de sine va creste, cautand, acum, o noua confirmare.

Respectul, in cazul copiilor, functioneaza dupa acelasi principiu. Diferenta consta, insa, in faptul ca singura confirmare ce conteaza este cea venita de la persoanele pe care acestia le pretuiesc, in cele mai multe cazuri reprezentate de parinti. Asadar, are nevoie copilul tau de respectul tau? Da, daca vrei sa obtii un viitor adult cu incredere in sine si rezultate foarte bune.

Mici gesturi care arata respectul nostru fata de copii

In timp ce unii privesc respectul ca pe o forma extrema, militareasca, umila – Sa traiti! – din punct de vedere psihologic si unanim acceptat, acesta se refera mai mult la aprecierea la adevarata valoare a celui caruia i se adreseaza.

Asadar, iata cateva mici gesturi care ii pot arata copilului tau ca ii recunosti adevaratele capacitati si ca il respecti:

Asculta-i opiniile si ia in considerare argumentele pe care acesta le aduce intr-o discutie. Nu pleca intr-o dezbatere ferm convins ca tu vei avea dreptate si ca cel mic greseste. Ai sa fii surprins daca, studiind ideile micutului tu, vei vedea ca acesta gaseste, uneori, solutii care nici nu iti treceau prin minte.

In timp ce multi dintre parintii actuali, prinsi de treburile de zi cu zi, nu mai au timp sa se gandeasca asupra unor aspecte si sa fie la curent cu noile informatii, copilul se afla in faza de cunoastere, cand absoarbe ca un burete tot ceea ce aude. Adevarul este ca prapastia dintre generatii exista, timpurile se schimba si ca celor maturi le este greu sa tina pasul cu noutatile, de multe ori. De aceea, acorda putina meditatie asupra ideei pe care a lansat-o copilul tau si nu porni din start pe impresia ca aceasta e gresita, doar pentru ca nu are aceeasi experienta de viata ca si tine.

Ai incredere in deciziile lui. La fel ca oricare alt om, si copilul tau are propriile necesitati, dorinte si vise. Asa cum si tu vrei sa se implineasca, ale tale, si el isi doreste sa faca anumite lucruri, chiar daca acestea nu se conformeaza cu ceea ce crezi tu. Iti doresti ca adolescentul sa urmeze o facultate caruia lui nu-i place? Poate ar trebui sa arunci o privire pe articolul „Examenul de bacalaureat si alegerea facultatii – Cum ar putea ajuta parintii?”

Bune sau rele, deciziile de viata sunt un drept rezervat exclusiv copilului tau, chiar daca stii ca nu vor fi cele potrivite. Respecta-i acest drept si ofera-i sansa de a invata din propriile greseli. Numai asa vei obtine, pe viitor, un adult pregatit pentru viata si matur.

Acorda importanta nevoilor sale. Fiecare copil are dreptul la odihna, intimitate, timp liber, joaca, educatie. Acestea fac parte din Drepturile Omului si sunt fundamentale pentru dezvoltarea sa normala. Fiecare activitate din copilarie are un rol bine definit in formarea viitorului adult si lipsirea copilului de una dintre acestea este o dovada de lipsa de respect fata de fiinta umana si nevoile acesteia.

Nu ridica tonul si nu il jigni. Este de la sine inteles ca un ton agresiv sau un cuvant jignitor este opusul respectului. Aceste manifestari, oricat de justificabile ti s-ar parea, pot avea consecinte grave asupra copilului. Pentru mai multe informatii asupra acestui subiect iti recomand articolul „Violenta verbala este tot o forma de violenta!”.

Spune-i „multumesc” de cate ori face ceva pentru tine. O atitudine des observata, de catre mine, in randurile parintilor, este aceea in care copilul este „dator” sa faca anumite gesturi pentru parinti. De la cele mic, ca „du-te si ia paine” si pana la acelea in care copilul este impovarat cu o parte dintre responsabilitatile familiei, acestuia ar trebui sa i se multumeasca. Un copil nu este „o mana in plus de munca” in familie si ar trebui sa aiba doar activitati specifice varstei sale. Daca el face anumite gesturi, pentru parintii sai, acestia ar trebui sa ii recunoasca aprotul adus si efortul depus si, implicit, sa ii arate ca il apreciaza.

Cere-ti scuze daca ai gresit. Poate ca iti va fi greu sa recunosti ca ai gresit, fata de tine. Poate ca te vei simti jenat sa recunosti in fata unui copil, care te idolatrizeaza, ca n-ai avut dreptate. Adevarul este ca fiecare om greseste si, cu cat iti vei invata copilul mai repede cu acest lucru, cu atat il vei face sa mediteze mai mult, inainte de a face un pas. Astfel, va afla ca si cele mai perfecte persoane sunt supuse greselilor si ca, la randul sau, va putea gresi. De asemeni, cerandu-ti scuze, il vei invata, din timp, puterea acestora.

Cand nu iti respecti copilul...

...nu va sti ce e respectul. Nu te va respecta nici pe tine – in adevaratul sens al cuvantului – nici pe cei din mediul social in care traieste si nici viitoarea sa familie. Nu se va respecta pe sine si nu va sti sa isi educe copiii in acest sens.

Lipsind copilul de respect, acesta va incepe sa isi puna la indoiala propria sa valoare. Acest lucru creeaza un efect Pygmalion, astfel incat performantele sale, de-a lungul timpului, vor scadea considerabil, atat in viata scolara cat si in cea personala. Va considera ca, daca nu poate castiga respectul propriilor parinti, atunci nu il va putea castiga din pareta nimanui, conformandu-se, astfel, acestei imagini distorsionate.

Sentimentele de inferioritate – complexele – se gasesc adeseori in societatea noastra si, cautand prin trecut sursa lor, aceasta este descoperita in atitudinea parintilor fata de fostul copil. Un complex de inferioritate ne poate afecta viata in nenumarate moduri: de la rezultate mediocre si pana la depresii, acestea sunt, de cele mai multe ori, cauza esecurilor personale.

Starea sufleteasca este determinata, in mare parte, de respectul de sine. Asa cum am aratat mai sus, acesta este in stransa corelatie cu respectul altora pentru noi. Asdar, fara respectul celor din jur, ne vom simti respinsi, vom avea o stare de spirit mizerabila, o atitudine, la randul nostru, de respingere, datorata mecanismelor de aparare.

Un om cu un respect de sine scazut se va compara incontinuu cu ceilalti, atitudine ce poate duce la complicatii care sa ii afecteze celelalte planuri, ca relatiile. Acesta poate simti gelozie sau poate dezvolta o forma de depresie sau anxietate. Oamenii care se confrunta cu astfel de frustrari refuleaza, in general, in diferite dependente, printre care se pot numara drogurile sau alcoolul.

Studiile efectuate pe criminalii condamnati au aratat ca o foarte mare parte dintre acestia au fost lipsiti de respectul parintilor, in copilarie, iar mai apoi de respectul celorlalti. Astfel, acestia au transferat sentimentul de inferioritate pe care l-au indus parintii lor, in victime.

In concluzie, respectul nu este doar o valoare, un moft sau un standard social acordat oamenilor cu o cariera serioasa. Respectul este o atitudine necesara, pe care trebuie sa o acordam celor care sunt importanti. Si cine poate fi mai important, pentru noi, daca nu copilul nostru..?